Cetăţeni din 83 de ţări ale lumii au devenit doar într-un an clujeni “înfiaţi”, astfel încât numărul străinilor înregistraţi la Cluj la un an de la aderarea României la Uniunea Europeană (UE) a crescut cu 80%, respectiv cu aproape 4.000.

Potrivit datelor oferite de Serviciul de Imigrări (SI) din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ), Clujul se află pe primul loc în ţară în ceea ce priveşte cetăţenii străini care cer drept de şedere, iar tendinţa este de creştere.

Oficialii SI spun că dacă frecvenţa sosirilor străinilor rămâne aceeaşi, într-un an numărul acestora s-ar putea chiar dubla. în topul celor mai mulţi etnici stabiliţi la Cluj, pe primele locuri se află Republica Moldova (790), Tunisia (777), Turcia (356), Italia (234) şi Germania (154). Ţările din care mai provin 100 de cetăţeni identificabili în statisticile Ministerului de Interne sunt SUA, Israel, Maroc şi Insulele Mauritius (din ultima 15 au primit vize de studiu, toţi fiind studenţi). Un caz similar este al celor din Coreea de Sud, fiind doctoranzi la universităţile din Cluj-Napoca.

 Peste 1.200 de imigranţi sunt veniţi în oraş pentru studii. Dintre ei, 85 sunt elevi, iar 432 bursieri. 81 şi-au pierdut bursele din pricina nivelului scăzut de pregătire demonstrat la examene, iar 69 se specializează în diverse domenii. O altă mare categorie este aceea a străinilor veniţi la Cluj pentru angajare sau detaşaţi. Cei mai mulţi sunt cetăţeni moldoveni şi turci.

“Mă aflu la Cluj ca să mă documentez pentru doctorat, despre modalitatea în care e reflectată problema romilor în presă şi în viaţa de zi cu zi. Am ales să studiez comunitatea din cartierul clujean Iris, în comparaţie cu un cartier similar aflat lângă Milano, unde locuiesc. Am ales Clujul şi România pentru că mi-au fost recomandate de către un student român”, spune Giovanni, doctorand la Central University Budapesta. 

Numărul investitorilor este modest, spun statisticile: abia 131 şi-au deschis mici afaceri, cele mai multe magazine alimentare sau de îmbrăcăminte şi există o singură linie de producţie care aparţine unor turci.

 “Cetăţenii care provin din UE cu afaceri se înregistrează drept cetăţeni ai Uniunii şi atunci nu apar în statisticile noastre. De asemenea, cei care provin din spaţiul extracomunitar preferă să îşi deschidă afaceri pe baza cărţii de rezidenţă pentru membru de familie al unui cetăţean român pentru că şi procedura este mai uşoară, iar durata de şedere este mai mare, de cinci ani”, susţine comisarul Marius Luduşan, şeful SI.

Numărul căsătoriilor mixte dintre români şi străini s-a mărit şi este în creştere, 336 de cazuri fiind înregistrate în ultimul an. Naţiile preferate de români sunt moldovenii, turcii, pakistanezii, indienii şi cetăţenii arabi.

Numărul acestor străini reprezintă doar acea parte a cetăţenilor altor state care au drept de şedere în România, conform legilor statului român, şi nu include imigranţii ilegali, azilanţii sau acei străini care au dobândit de-a lungul vremii cetăţenia română.

Globalizarea atinge oraşul de pe Someş

83 de naţii trăiesc de un an de zile laolaltă cu localnicii clujenii. Printre ţările ai căror reprezentanţi pot fi întâlniţi oricând pe stradă se numără Africa de Sud, Algeria, Belarus, Brazilia, Camerun, Congo, Coreea de Sud, Croaţia, Ecuador, Filipine, Ghana, Guineea, India, Japonia, Kenya, Kuweit, Marea Britanie, Mexic, Nigeria, Palestina, Panama, Senegal, Siria, Slovenia, Sudan, Thailanda, Myanmar, Uruguay, Zambia.