Zona municipiului Cluj-Napoca se numără printre cele patru propuse în judeţ pentru ridicarea celei de-a doua centrale nuclearo-electrice din ţară, cu reactoare de până la 3.000 MW, alături de Jucu de Sus, Dej şi Turda. Este al doilea proiect-gigant din sectorul energetic propus pentru Cluj, alături de hidrocentrala de 1.000 MW de la Tarniţa.

„Este puţin probabil ca debitul râului Someş să poată să asigure funcţionarea unei centrale nucleare. In perioada secetei, nici cel al Dunării nu ajungea pentru funcţionarea în condiţii optime a centralei de la Cernavodă”, susţine Marian Proorocu, inspector-şef al Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Cluj. „Ştiu că Dejul era propus ca amplasament pentru o asemenea centrală, însă era vorba despre o documentaţie mai veche. Nu cred că, din punct de vedere tehnic, Dejul reprezintă o soluţie tehnică viabilă. Oricum, şi dacă locaţia va fi aprobată de către Guvern, Consiliul Local o va respinge, indiferent ce partid va deţine majoritatea. Oricine ar fi în funcţie în locul meu s-ar opune”, susţine primarul Dejului, Costan Morar. „Noi nu am primit semnale în legătură cu o asemenea investiţie”, afirmă Sorin Apostu, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca. 

„E o ticăloşie, o glumă proastă! Tentaţia unei asemenea investiţii este imensă, însă nota de plată o vor suporta generaţiile viitoare. Deşeurile radioactive au nevoie de o perioadă de stocare de 5.000 de ani, de ambalare, monitorizare, pază. Există o dezbatere aprinsă în Uniunea Europeană privind necesitatea centralelor nucleare, însă noi ne repezim să le facem. Putem să amplasăm la Cluj un incinerator de deşeuri pentru toată România şi un depozit de deşeuri periculoase ar însemna o grămadă de bani pentru întreaga ţară, pentru că e o investiţie de un miliard de euro, însă se pune problema cum vor fi stocate acestea pe termen lung. Cele mai multe ţări europene, cu excepţia Franţei, au oprit investiţiile în centrale nucleare, iar Germania le are pe cele din anii ’50-’60”, avertizează Radu Mititean, director executiv al Clubului Ecologic Napoca.

Guvernul a evaluat 102 amplasamente, în special din Transilvania, pentru o nouă centrală nucleară. Studiul, secretizat pentru a evita speculaţii imobiliare şi nemulţumiri sociale ale angajaţilor din sistemul energetic, arată că pot fi construite reactoare cu putere totală de 2.000-3.000 MW. Pentru elaborare au fost selectate cinci tipuri de centrale nuclearo-electrice. Cele mai multe dintre potenţialele amplasamente se află în Transilvania (73) - bazinele râurilor Someşului, Mureş, Olt,  Moldova (18) - Bistriţa, Dobrogea (11) - Dunăre, au declarat pentru Mediafax surse din Ministerul Economiei şi Finanţelor. Printre celelalte locaţii propuse pentru zona Transilvania-Banat se numără Lipova, Teiuş, Vinţu de Jos (Valea Mureşului), Comana, Veneţia, Sâmbăta, Bogata, Tălmaciu, Porumbacu de Sus (Valea Oltului). “Transilvania este un mare consumator de energie, însă nu dispune de o mare capacitate de producţie energetică. în Transilvania s-ar impune crearea unei unităţi de putere nucleară. Cu toate acestea, centrala de pompaj de la Tarniţa are şansa să se facă mai repede”  susţine Dorin Chiorean, directorul Hidrocentrale Cluj, filială a companiei naţionale Hidroelectrica.

Locul în care va fi construită noua centrală nucleară va fi selectat în funcţie de gradul de seismicitate al terenului, apa disponibilă pentru sursa de răcire, reţele de electricitate existente. Costurile unei noi centrale nucleare româneşti, cu 1-4 reactoare, sunt estimate la 2,5-10 miliarde de dolari. Autorităţile au anunţat că intenţionează ca după 2020 să construiască o nouă centrală nucleară, pe lângă unitatea de la Cernavodă, cu 2-4 reactoare. Singura centrală nucleară din România, de la Cernavodă, funcţionează cu două grupuri nucleare cu o putere de 700 MW fiecare. Alte două reactoare, cu puteri similare, vor fi construite până în 2015, în urma unei investiţii de 2,2 miliarde de euro. La nivel internaţional funcţionează 440 de unităţi nucleare, dintre care 103 în Statele Unite.

Un miliard pentru hidrocentrala Tarniţa

Banca Mondială s-a arătat de acord să susţină construcţia unei noi hidrocentrale de 1.000 MW la Tarniţa (Cluj), cu condiţia să aibă eficienţă economică, iar acţionarul majoritar să nu fie investitor privat. Lucrarea este programată în şase ani, iar investiţia se apropie de un miliard de euro. Hidrocentrala de pompaj ce urmează să fie amplasată la 35 km de Cluj-Napoca, pe cursul de apă dintre Tarniţa şi Lăpuşteşti va echilibra sistemul naţional şi va asigura deficitul din orele de vârf.