Unul dintre cele mai importante volume scrise vreodatã despre Cluj va apãrea la sfârşitul lunii februarie. Volumul “Clujul din cuvinte”, o antologie ilustratã alcãtuitã de Irina Petraş, preşedintele USR Cluj, va fi lansat cu prilejul Centenarului Societãţii Scriitorilor Români/Uniunii Scriitorilor din România.
Volumul editat de Casa Cãrţii de Ştiinţã cuprinde 111 “luãri de cuvânt” din partea scriitorilor clujeni sau care au vizitat oraşul. “Plãnuiam de mult un astfel de «album». Cred cã s-ar putea alcãtui o enciclopedie a Clujului. Cartea de faţã e un prim pas. Poate cã, rãsfoindu-l, mai mulţi vor crede cã meritã sã punã la cale o mare «Carte a Clujului» de ieri şi de azi. Poate şi de mâine. Cele câteva texte semnate de ne-scriitori sunt o probã cã proiectul nu e chiar utopic. Am cerut tuturor sã scrie despre Clujul copilãriei, al studenţiei, despre Clujul de odinioarã, dar şi de azi, cu accent pe locuri, nu pe oameni, chiar dacã cele douã «elemente» nu pot fi despãrţite, ele «fãcându-se» unul pe altul. Textele celor peste o sutã de martori cartografiazã Clujul tuturor din cele mai neaşteptate perspective, cu tonuri diverse, în culori de la trandafiriu la negru-cenuşã”, spune într-un comunicat criticul literar Irina Petraş.
în carte apar, dacã ar fi sã-i enumerãm în ordine alfabeticã, personalitãţi precum Valeriu Anania, Nicolae Breban, Florina Ilis, Lukacs József, Ion Mureşan, Ovidiu Pecican, Ion Vartic, Mircea Vaida-Voevod, Alexandru Vlad, Mircea Zaciu etc. Criticul Irina Petraş atrage atenţia asupra cãrţii, prezentând câteva fragmente în avanpremierã. Astfel, în amintirea lui Valeriu Anania (semnãtura literarã a îPS) avem amintirea cenaclurilor literare: “Se reînfiinţase şi Asociaţia Scriitorilor Români din Ardeal, al cãrei preşedinte era tot Victor Papilian şi în care fusesem cooptat şi eu, ca membru. La şezãtorile literare publice venea şi Ion Agârbiceanu, înalt, cu barba solemnã, şi citea fragmente din prozele sale. Asociaţia a organizat şi douã turnee literare, la Dej, Nãsãud şi Prundul Bârgãului, în care eu aveam un mare succes de public cu poezia «Deoch»”.
O altã mãrturie extrem de pitoreascã aparţine unui cãlãtor de la 1845, Auguste de Gerando: “Capitala Transilvaniei este un mic oraş arãtos şi aristocratic, cu douãzeci de mii de locuitori, cu strãzi drepte, formate din case albe şi elegante. Nobilimea transilvãneanã aici stã în cursul iernii, fiecare familie are propriul ei palat. Inegalitãţile, pe care le putem întâlni continuu în Transilvania, aicea sunt mai bãtãtoare la ochi decât în alte pãrţi. Nu este privelişte rarã defel caleaşca cu blazon nobiliar care aşteaptã cu rãbdare la colţul strãzii sã treacã prin faţa sa cireada de bivoli care se întoarce de la pãşune”.
O mãrturie menitã sã gâdile orgoliile clujenilor aparţine criticului literar Grigore Grigurcu: „Vã mãrturisesc neted cã acest oraş mi-a plãcut enorm. Mai precis, mi-a plãcut cel mai mult din toate oraşele pe care le-am cunoscut. [...] Clujul are calitãţile unei capitale, fãrã sã aibã, de pildã, defectele Bucureştiului. Este un oraş puternic intelectualizat, un oraş cu personalitate, însã nu are extinderea mare şi nici aspectele pestriţe care greveazã asupra Bucureştiului, echivocul sãu levantin, pe care în stãrile de bunã dispoziţie îl atribuim zodiei mateine”. 7
Fotografii de arhivã
Volumul de 432 de pagini conţine şi imagini din arhiva Bibliotecii Judeţene “Octavian Goga” Cluj, din arhiva personalã a Irinei Petraş, din colecţiile autorilor incluşi în volum, dar şi de pe wikipedia, unde existã o colecţie foarte bogatã de fotografii despre Clujul vechi.
