Cluj-Napoca este oraşul cu cea mai mare vitalitate culturală urbană după Bucureşti, arată un studiu realizat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC), din subordinea Ministerului Culturii. La o întâlnire petrecută încapitală, între reprezentanţii sectorului cultural independent şi ministrul Culturii, Theodor Paleologu,  s-au căutat soluţii pentru dezvoltarea sectorului cultural independent şi s-au arătat punctele nevralgice ale politicilor culturale.

Potrivit studiului intitulat “Vitalitatea culturală urbană: geografia creativităţii”, prezentat de Liviu Chelcea, director al CSCDC, Clujul se poate lăuda cu cea mai mare activitate culturală din ţară dacă în calcul nu este luată capitala. Clujul e urmat de oraşele Constanţa, Timişoara, Oradea, Piteşti, Târgu-Mureş, Miercurea Ciuc, Iaşi, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Botoşani, Ploieşti, Braşov, Arad, Craiova, Alba Iulia, Satu Mare şi Bacău. Pentru întocmirea topului, au fost luaţi în calcul cinci factori majori: infrastructura sectorului cultural, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare locale pentru cultură, audienţa activităţilor culturale şi economia creativă, respectiv numărul de firme din domeniu şi cifra lor de afaceri. 

“E un lucru foarte important să se recunoască faptul că industriile culturale produc profit, că nu e doar un moft, un fapt elitist. Studiul arată că oraşul are potenţial, însă, în acelaşi timp, administraţia locală a investit sub media naţională în cultură”, spune clujeanca Rariţa Zbranca Szakats, operator cultural independent şi directoare a fundaţiei AltArt, care a participat la întrunirea din weekendul trecut cu reprezentanţii Ministerului Culturii.

Aceasta consideră că ar trebui să existe o comunicare mai bună între administraţia locală şi operatorii culturali pentru a dezvolta un plan coerent de investiţii culturale. “De pildă, pe mine m-au contactat de la Primărie pentru dezvoltarea unei strategii culturale, la care am lucrat zi şi noapte, dar după ce am terminat-o, am prezentat-o şi nu s-a întâmplat nimic. Din păcate, nu există nici transparenţă la nivelul administraţiei locale. Multe ONG-uri au aflat de concursuri de proiecte doar după dead-line, şi nu din vina ONG-urilor”, declară Rariţa Zbranca Szakats. Potrivit directoarei AltArt, cifrele pe care le aduce industria culturală la bugetul local sunt mult peste bugetul local acordat anual sectoarelor culturale.

“Discuţiile de astăzi vor trasa marile linii de acţiune ale mele ca ministru: lărgirea accesului la cultură, valorificarea patrimoniului, în sens larg, şi harta autenticităţii”, a declarat ministrul Culturii, Theodor Paleologu. 7

Impresarii dezaprobă studiul

“Sunt surprins de acest clasament pentru că  eu mă aşteptam la Timişoara. Cred că  oraşul Cluj s-a dezvoltat foarte mult economic, dar cultural a rămas în spate. De pildă, eu am reuşit să export o idee de festival rock la Chişinău, care e la a treia ediţie, însă la Cluj am fost dezamăgit de reacţia Primăriei şi a oamenilor de afaceri, care nu au dorit să investească”, spune Richard Constantinidi, organizator de concerte.