Aproximativ 1.000 de unguri din Cluj-Napoca au sãrbãtorit, ieri, în centrul orasului, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, printr-un mars sfârsit cu depuneri de coroane la placa memorialã a lui Petofi ªandor. Cu panglici în piept si cu stegulete de hârtie în mâini, ungurii si-au început ziua în catedrala Sfântul Mihail, unde, de la ora 12.30, s-a tinut o slujbã ecumenicã pentru toate confesiunile, în cadrul cãreia acestia si-au comemorat eroii.

Biserica s-a dovedit neîncãpãtoare, în scurt timp trotuarul din fata catedralei fiind ocupat de enoriasi. în timpul slujbei au luat cuvântul mai multe persoane din comunitatea ungureascã a orasului, care au recitat poezii si au cântat despre revolutia din 15 martie. “Pentru noi, maghiarii din Transilvania, 15 martie e un simbol al dorintei de libertate. Pãrintii si bunicii mi-au povestit la câte asupriri am fost supusi. Orice s-ar întâmpla, am fost, suntem si vom fi unguri”, a declarat unul din participantii la slujbã, Gergely Csaba, de 47 de ani.

în jurul orei 14, alaiul a pornit mãrsãluind, spre plãcuta memorialã a lui Petofi Sandor, de pe strada Avram Iancu, asezatã pe clãdirea fostului hotel Biasini. în fruntea multimii s-au aflat tinerii elevi si studenti, membri ai organizatiilor unguresti de tineret, îmbrãcati toti în porturi populare. Pe tot parcursul drumului, minoritarii au continuat sã intoneze în cor cântece patriotice unguresti, purtându-si drapelul national.  Pe scena improvizatã sub plãcuta lui Petofi ªandor s-au citit mai multe discursuri, singurele în limba românã fiind al primarului Sorin Apostu si al prefectului Florin Stamatian.

“Trãim momentul în care, fãrã a renunta la ideile nationale, putem sã punem la loc de cinste elementele de diversitate ale fiecãruia. Sperãm la un viitor care sã nu mai repete nefericitele momente ale trecutului. Sã ne închinãm cu piosenie memoriei acelora care au scris pagina 1848 din istoria noastrã, români sau maghiari. O zi plinã de luminã si asa sã ne ajute Dumnezeu, încât sã fim întotdeauna Clujul care am fost - un oras multicultural, un oras european!”, a spus Stamatian.

 Prefectul a citit, de asemenea, mesajul premierului Emil Boc cãtre maghiarii clujeni. în scrisoarea sa, premierul a spus cã 15 martie “este un bun prilej de afirmare a dorintei comune de a construi în armonie viitorul nostru european”. în continuare, primarul Apostu si-a deschis discursul amintind personalitatea lui Nicolae Bãlcescu. “Trebuie sã cinstim memoria lui Bãlcescu, care a luptat, jertfindu-se pentru crezul sãu. Bãlcescu a trãit înaintea vremurilor sale si a promovat buna întelegere între români si maghiari si respectul reciproc. El a spus cã viata nu meritã trãitã, dacã e trãitã în genunchi, în fata altora. Trebuie sã arãtãm cã spiritul Clujului existã, cã valorile noastre comune sunt armonia, toleranta, reconcilierea si coexistenta”, a punctat primarul.

Manifestarea ungurilor de la Cluj-Napoca a continuat lângã statuia lui Matei Corvin, unde toti participantii au fost cinstiti cu cozonaci cu nucã. întreaga actiune a fost supravegheatã de peste 150 de jandarmi si 230 de politisti, postati la fiecare 20 de metri pe traseul manifestantilor, sub supravegherea directã a sefului IPJ Cluj, comisarul-sef Ioan Pãcurar.

De la eleganta imperialã la simbolistica tribalã

- Steagurile României, din fata fostului hotel Biassini de pe strada Avram Iancu au fost obturate voit de cãtre un steag maghiar de mari dimensiuni care a fost tinut în dreptul acestora pe toata durata manifestãrii.

- Desi au fost prezente la manifestarea de la Biassini, reprezentanti ai autoritãtilor locale românesti, primarul Sorin Apostu, viceprimarul Radu Moisin, presedintele CJ Alin Tise si prefectul Florin Stamatian, toate discursurile au fost exclusiv în limba maghiarã.

Doleantele maghiarilor

Reprezentantii celor 9 organizatii maghiare care au organizat marsul de duminicã au împãrtit participantilor un manifest în 12 puncte denumit “Ce îsi doresc tinerii maghiari din Ardeal”, document care a fost si citit pe scenã. Printre doleantele tinerilor se numãrã învãtãmântul  competitiv, universitate de stat în limba maghiarã, oprirea aparitiilor publice antimaghiare, atât din partea unor organizatii, cât si din partea unor autoritãti române, folosirea limbii maghiare în institutii publice, garantarea unui climat pasnic pentru sãrbãtorile nationale sau restituirea bunurilor confiscate de la biserici.