Scandalul legat de plăcuţele de informare turistică a ajuns ieri şi în Consiliul Local (CL) Cluj-Napoca. Consilierii UDMR au cerut oficialilor Primăriei să îşi revizuiască atitudinea faţă de maghiari tocmai pentru a nu pica în “păcatul” naţionalismului primitiv. Primarul Sorin Apostu şi-a menţinut însă punctul de vedere: cazurile particulare în care proprietarii anumitor clădiri vor dori plăcuţe de informare şi în limba maghiară vor fi discutate în CL. 

Grupul de consilieri maghiari din CL a invocat ieri, în absenţa viceprimarului Laszlo Attila, care a lipsit în a doua jumătate a şedinţei, întoarcerea la trecutul "funariot", când fostul primar Gheorghe Funar declara că în Cluj-Napoca vor apărea plăcuţe în limba maghiară doar când aceasta va fi limba oficială a Consiliului Organizaţiei Naţiunilor Unite. Discuţiile s-au purtat la finalul şedinţei CL, la punctul “Diverse”.

Consilierul UDMR Csoma Botond a invocat capitolul privitor la multiculturalism din strategia municipiului, aprobată în 26 iunie 2007, în care se atestă că oraşul Cluj-Napoca este multicultural, unde trăieşte una dintre cele mai mari comunităţi maghiare din ţară (18,96 % din populaţia oraşului – n. red.), iar municipalitatea se angajează pentru promovarea de politici publice de susţinere a acesteia, alături de celelalte etnii care vieţuiesc la Cluj-Napoca.

“Noi ne-am adus contribuţia la construirea acestui oraş. Ca un gest de echitate faţă de etnicii maghiari, vă solicit să vă reconsideraţi poziţia. Aceasta, ca să nu picăm iarăşi în faza naţionalismului primitiv. Fostul primar Gheorghe Funar promitea în 2000 că la Cluj-Napoca nu vor fi montate plăcuţe şi în limba maghiară decât atunci când aceasta va fi limba oficială a Consiliului Organizaţiei Naţiunilor Unite”, au subliniat consilierii UDMR.

Apostu a explicat că s-a optat ca pe plăcuţele informative să apară limbi de circulaţie internaţională. “Maghiara nu este o limbă de circulaţie internaţională. Nu am întâlnit nici un alt stat care să aibă plăcuţe în limba maghiară, în afară de Ungaria. Proiectul pe care noi l-am iniţiat nu are nici o legătură cu atingerea locuitorilor Clujului, indiferent de etnie. Nu am dorit să atentăm la orgoliul nimănui. Cum am spus, dacă proprietarul unei clădiri este  maghiar, fie că este o biserică, fie altă instituţie, doreşte şi traducerea în această limbă, atunci vom discuta această solicitare în cadrul CL. Dacă sunt de acord colegii mei, nici o problemă”, a afirmat Apostu. Primarul a atras atenţia că singura problemă este legată de faptul că în municipiu plăcuţele de informare lipsesc, iar Executivul are ca preocupare cum să facă pentru ca acestea să fie montate mai repede.

Totuşi, consilierii maghiari au insistat.

“Multiculturalismul se exprimă prin limbă. Declaraţi în ZIUA de CLUJ că la Sibiu acesta este modelul, dar nu aveţi dreptate. Există o clădire unde şi limba maghiară apare pe plăcuţă şi nu cred că familia Brukenthal, proprietara acesteia, să fi fost maghiară. Teoretic, spuneţi una, iar practic, alta faceţi”, a adăugat Csoma.

Pentru a stopa discuţiile, consilierul PSD Remus Lăpuşan a intervenit menţionând că ideea legată de prezenţa sau absenţa limbii maghiare de pe plăcuţe este discutabilă. “Noi ne-am asumat din mandatul fostului primar Emil Boc să montăm aceste plăcuţe de informare turistică. Acum, chestiunea este discutabilă. Eu spun că este de ajuns că plăcuţele sunt în limbi de circulaţie internaţională, chiar şi în cazul în care cei mai mulţi turişti care vin la Cluj sunt maghiari. Oricum, dacă nu înţeleg nici româneşte, nici engleză, nici franceză, au un ghid care să le explice despre ce clădire este vorba”, a conchis Lăpuşan. In plus, Apostu a afirmat că “bagatelizarea” subiectului nu are rost, atenţionând că orice solicitare ca pe o clădire să apară şi limba maghiară pe plăcuţa informativă va fi discutată. 

Primarul clujean preciza săptămâna trecută că oraşul are un patrimoniu bogat în monumente, arhitectură şi situri arheologice, pe care municipalitatea doreşte să-l exploateze pentru atragerea turiştilor. în acest sens, municipalitatea clujeană a anunţat că va monta, începând din luna iunie, indicatoare turistice trilingve – în română, engleză şi franceză - după modelul celor de la Sibiu.

Apostu a explicat că Primăria a încheiat un protocol de colaborare cu Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai pentru valorificarea patrimoniului cultural şi istoric al Clujului. Traseele turistice din oraş vor fi semnalizate în trei săptămâni după aceleaşi model. Decizia Primăriei de a exclude limba maghiară de pe viitoarele plăcuţe explicative a fost criticată  zilele trecute atât de viceprimarul UDMR Laszlo Attila, cât şi de directorul general al agenţiei clujene de turism Eximtur.

Potrivit celor doi, indisponibilitatea în maghiară a informaţiilor este o greşeală, în condiţiile în care foarte mulţi turişti provin tocmai din Ungaria. “Noi trebuie să-i încetinim pe turişti în Cluj, pentru că majoritatea tranzitează Clujul şi stau exact o oră şi 40 de minute. De aceea au fost gândite acele trasee turistice prin centrul Clujului, dar noi trebuie să-i facem să ia şi masa în restaurantele din Cluj, să vină să şi înnopteze în hotelurile din Cluj. Dar când vorbim de o strategie de turism, trebuie să ne uităm şi la structura grupurilor care vin în Cluj. în momentul în care 70-80% dintre turişti sunt din Ungaria, ar trebui să scriem şi în maghiară”, declara pentru ZIUA de CLUJ viceprimarul UDMR. In acelaşi context, Apostu declara reporterilor noştri că îi respectă pe turiştii maghiari care vin în Cluj şi că este convins că aceştia ştiu engleză şi franceză.