La ultima şedinţă de Consiliu Local (CL), mai mulţi clujeni care locuiesc pe strada Dsida Jeno i-au prezentat primarului o listă de semnături şi o petiţie în care se cerea schimbarea numelui străzii pe motiv că numele de familie al poetului seamănă cu acronimul românesc al bolii AIDS – SIDA.
Dsida Jenö este un poet şi traducător maghiar, născut la Satu Mare şi mort la Cluj, în 1938. Cu toate că a tradus în maghiară Eminescu şi Arghezi, cot la cot cu alţi celebri clasici ai poeziei europene, Schiller, Goethe sau Baudelaire, meritele sale în materie de literatură pălesc în ochii clujenilor, care se cramponează de un nume criptic ce le-a adus numai nenorociri, spun ei. “Am dat telefon la taxi, chiar de Crăciun, şi mi-a zis taximetristul că-mi bat joc de el, cum e aia Sida Ieno? De doi ani am făcut cerere să se schimbe numele străzii, sunt destule nume româneşti de dat”, spune Ioan Mărincean, unul dintre cei care au semnat pentru “schimbare”.
Omul a aflat de la redactorii ZIUA de CLUJ despre hotărârea CL şi a mai menţionat că aceasta este binevenită, întrucât “dna Mărincean” se afla pe picior de a-şi înnoi buletinul de identitate, însă acum va proceda la acest lucru abia după ce plăcuţele denumirii străzii vor fi schimbate. CL a votat schimbarea numelui străzii în Pablo Picasso, pe motiv că strada mai sus-menţionată este populată cu artişti.
“Este o chestiune absurdă. Povestea asta ţine de mai de mult. Iniţiativa de supunere la vot în CL a aparţinut primarului. Noi am argumentat şi pe marginea faptului că a da curs unei astfel de cereri va crea un precedent. Deja au venit oameni care locuiesc pe strada Moricz Zsigmond, care se plâng că nu pot scrie corect numele străzii”, a declarat Molnos Lajos, consilier local al UDMR, recunoscut pentru lupta sa continuă de a păstra denumirile maghiare vechi ale unor străzi.
Molnos mai spune că a existat o înţelegere tacită, chiar din vremea administraţiei Funar, ca străzile cu nume ungureşti încărcate de ideologia comunistă să fie schimbate tot cu denumiri în limba maghiară. “Este prima dată după 1989 când se întâmplă aşa ceva”, a mai spus consilierul UDMR. Molnos a mai completat că premisa potrivit căreia numele maghiare sunt greu de scris şi de reţinut de către locatarii acestor adrese nu rămâne în picioare atâta vreme cât în Cluj-Napoca există străzi cu nume şi în alte limbi decât română.
“Strada Clemenceau pot să scrie, dar Zsigmond nu pot să scrie”, a mai punctat, cu ironie, Molnos Lajos. în replică, primarul Sorin Apostu a declarat că “nu cunoaşte” convenţia existentă între românii şi maghiarii din CL pe tema numelui străzilor. “Aşa a fost propus, iar CL a luat în considerare propunerea Comisiei de Urbanism, care a venit ca răspuns la solicitarea cetăţenilor”, a conchis Apostu.
Precedent: scandalul plăcuţelor trilingve
Municipalitatea clujeană a hotărât în urmă cu câteva luni montarea de indicatoare turistice trilingve în limbile română, engleză şi franceză, după modelul celor de la Sibiu. Ideea a suscitat tensiuni în cadrul CL şi al comunităţii maghiare, întrucât limba maghiară nu era inclusă în proiect.
Consilierii locali ai UDMR au cerut Primăriei să-şi reconsidere poziţia legată de absenţa limbii maghiare de pe plăcuţele care vor fi montate pe clădirile istorice, în ideea că majoritatea turiştilor care descind la Cluj sunt maghiari. într-un final, dilema a fost trimisă la Ministerul Culturii, acesta urmând să se pronunţe despre oportunitatea uzului maghiarei pe monumentele istorice din Cluj.
