“Adoptarea legilor educaţiei prin asumarea răspunderii guvernamentale este absurdă şi ar trebui să determine scepticismul şi reticenţa oricărei instituţii sau persoane efectiv preocupate de soarta învăţământului românesc”, se precizează în declaraţie.
Cei patru rectori susţin că procedura adoptării unei legi trebuie să fie expresia dezbaterii publice, iar educaţia şi cercetarea au unele caracteristici ale bunurilor/serviciilor publice şi că trebuie să rezulte dintr-un consens social.
“Dezbaterea parlamentară este în mod firesc condiţia necesară, nu şi suficientă, a oricărui act legislativ într-un sistem politic care se revendică de la tradiţia democratică europeană, ea presupunând, de asemenea, dezbaterea publică”, subliniază documentul.
“Instrumentarea deciziilor politice doar pe baza soluţiilor pretins ştiinţifice oferite de experţi de carton, fără a pune în balanţă preferinţele, preocupările şi interesele celor vizaţi (profesori, părinţi, studenţi, elevi) de asemenea decizii, nu este cu nimic mai bună decât discreţionismul grupurilor de interese camuflat sub paravanul binelui public. Este o acţiune aberantă şi generatoare de instabilitate social-politică”, susţin cei patru rectori.
Aceştia cer autorităţilor statului român “revenirea la raţiune şi adoptarea legilor educaţiei pe căile normale într-un stat de drept şi o democraţie europeană ce-şi merită numele”.
