Preşedintele CSM a apreciat activitatea judecãtorilor din raza Curţii de Apel Cluj ca fiind “pozitivã”. Preşedintele Curţii de Apel (CA) Cluj şi membru în CSM, Virgil Andreieş, a declarat cã trei judecãtori de pe raza CA Cluj, unul din judeţul Maramureş şi doi din Cluj, sunt cercetaţi disciplinar de Inspecţia Judiciarã a CSM.
“Cei trei sunt verificaţi pentru atitudine nedemnã în timpul serviciului”, a declarat Andreieş. Acesta a discutat şi despre condiţiile reprimirii în sistem a unor judecãtori ieşiţi din magistraturã în urmã cu mai mulţi ani.
“Nu au fost primiţi în sistem cei care au plecat din motive imputabile lor. De exemplu, cererea lui Haltek Zoltan din Cluj a fost respinsã. El ieşise din sistem cu demisie, dar avem unele informaţii despre activitatea sa”, a spus preşedintele CA Cluj.
“Avem pârghii pentru verificarea judecãtorilor şi procurorilor care au plecat din sistem şi vor sã revinã”, a completat Lidia Bãrbulescu.
Se schimbã examenul pentru magistraturã
Preşedintele CSM a precizat cã vor fi operate modificãri la examenul de intrare în magistraturã.
“De anul acesta, se vor modifica criteriile de examinare. 60% din notã vor conta testele grilã, iar interviul şi testul de logicã, 40%”, a precizat Bãrbulescu. Ea a mai afirmat cã a discutat cu profesori de la facultãţile de drept din ţarã despre necesitatea îmbunãtãţirii învãţãmântului juridic, în contextul în care foarte puţini absolvenţi de Drept au reuşit sã intre la Institutul Naţional al Magistraturii în ultimii doi ani.
Kovesi, curioasã de ce Clujul nu are procuror general
“Am ales sã vin la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Cluj pentru cã este o unitate importantã a Ministerului Public. Are în subordine patru judeţe importante. Am descoperit în urma discuţiilor cu colegii cã problemele de la Parchetul Curţii de Apel Cluj şi de la unitãţile arondate sunt aceleaşi ca la nivelul întreg Ministerului Public: cea mai gravã, care influenţeazã în mod evident activitatea, este cea a lipsei de procurori”, a declarat procurorul general al României, Codruţa Kovesi (foto dreapta).
Ea a spus cã o altã problemã pe care a ridicat-o ieri a fost cea a lipsei de interes pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Cluj, vacantã din vara trecutã. Kovesi a declarat ieri cã a aflat de la magistraţii clujeni trei motive pentru care nimeni nu s-a înscris la concurs.
Acestea ar fi remuneraţia prea micã în comparaţie cu atribuţiile funcţiei, faptul cã planul managerial pe care trebuie sã îl prezinte nu ar putea fi implementat şi lipsa de obiectivitate de la ultimul concurs organizat, care a fost urmat de o anchetã penalã. Kovesi s-a declarat încrezãtoare în faptul cã a reuşit sã îi convingã pe magistraţii clujeni sã candideze pentru postul ocupat pânã în august 2007, prin delegare, de Ilie Nariţa la Parchetul Curţii de Apel Alba.
Diferenţe între procurori la volumul de muncã
Codruţa Kovesi a spus ieri cã propunerea fãcutã CSM-ului, dupã numirea ei în funcţie, de a redistribui procurorii raportat la volumul de muncã, nu a avut prea mare succes.
“S-au redistribuit doar de la Parchetul de pe lângã înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la parchetele locale mai puţin încãrcate la cele cu volum mare de muncã. Este inacceptabil ca în 2007 sau în 2008 sã avem procurori la un parchet de pe lângã o curte de apel care sã soluţioneze în medie 50 de dosare pe an, cum este la Cluj, faţã de colegii de la parchetele locale, care soluţioneazã 1.200-1.500 de dosare”, este de pãrere procurorul general.
Acesta a precizat cã inspecţia judiciarã a CSM verificã zilele acestea dacã s-a remediat problema dosarelor întârziate de la Serviciul Teritorial Cluj al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Bãrbulescu l-a criticat pe Bãsescu
Lidia Bãrbulescu a apreciat cã declaraţia preşedintelui Traian Bãsescu referitoare la faptul cã 25% dintre magistraţi ar proveni din fosta Securitate “aduce o patã deosebitã” asupra judecãtorilor şi procurorilor. Bãrbulescu s-a declarat surprinsã de afirmaţia preşedintelui şi a spus cã şeful statului ar fi trebuit sã calculeze mai bine procentul.
“Am crezut cã nu a fost fãcutã aceastã declaraţie. Aduce o patã deosebitã asupra judecãtorilor şi procurorilor. în raport cu verificãrile CNSAS fãcute în 2006-2007, au fost verificaţi 3.512 judecãtori şi procurori, iar din 118 cazuri unde existau suspiciuni, doar în 25 a fost vorba de poliţie politicã. Un inginer cum este domnul preşedinte trebuia sã calculeze mai bine procentul”, a declarat preşedintele CSM.
