365 de mii de euro pe an sau licitaţie?

Municipalitatea a făcut calculele de reconversie a proiectului imobiliar Cartierul Tineretului într-un parc fotovoltaic şi va cere investitorului anual în jur de 3.500 mwh, adică un total de circa 17,8 milioane de euro în următorii 49 de ani. Însă opoziţia USL solicită o nouă licitaţie.

Primăria cere în schimbul celor 200 de ha de pe Dealul Sf. Gheorghe, unde urma să se construiască în parteneriat public- privat Cartierul Tineretului - proiect eşuat între timp din cauza crizei financiar-imobiliare, 3.500 MWh anual timp de 49 de ani. Primarul Sorin Apostu a declarat că, în cifre, parteneriatul ar presupune 17,8 milioane de euro, la un preţ al energiei electrice de 105 euro/MWh practicat acum de Electrica. Liderul opoziţiei USL din Consiliul Local Cluj-Napoca, Remus Lăpuşan, solicită o nouă licitaţie pentru transformarea în parc fotovoltaic a terenului de 200 ha.

Consiliul Local Cluj-Napoca(CL) va dezbate propunerea la şedinţa de mâine. Partenerul municipalităţii, Green Energy Napoca (GEN), urmează să prezinte un plan de bătaie şi termene pentru realizarea parcului fotovoltaic. Apostu a declarat că în şedinţa de CL de marţi se va propune un proiect de hotărâre privind reglementarea unor aspecte legate de reconversia proiectului imobiliar în cel mai mare parc fotovoltaic din România. "Elementul principal se referă la ceea ce primăria va primi în urma punerii în funcţiune a acestui parc. Obligaţia de predare a locuinţelor va fi transformată în energie electrică folosită pentru alimentarea sistemului de iluminat public şi alte unităţi din subordinea primăriei, precum Spitalul Municipal. Obligaţia totală către municipalitate se constituie în 30% din energia produsă timp de 49 de ani, dar nu mai puţin de un total de 170.000 MWh (3.500 de MWh pe an). Este echivalentul a 17.850.000 de euro, la un preţ al energiei electrice de 105 euro/MWh practicat de Electrica. Oricum, energia verde este mult mai scumpă pe piaţa externă. Terenul rămâne al primăriei şi după 49 de ani, când încetează asocierea, revine municipalităţii", a declarat Sorin Apostu.

El a explicat că se va încheia un contract de garanţie asupra părţilor sociale ale societăţii, constituite împreună cu investitorul privat, în cazul în care se va depăşi termenul de 24 de luni de la adoptarea hotărârii pentru intrarea în funcţiune a parcului. "Partenerii noştri trebuie să vină în faţa CL cu termene clare pentru realizarea parcului fotovoltaic, după care vom semna un nou contract. CL va fi cel ce trebuie să aprobe respectivele termene", a menţionat primarul. Consilierii locali au aprobat în decembrie 2010 reconversia proiectului Cartierul Tineretului (parteneriat dintre primărie şi Polus Real Estate - PRE) într-un parc fotovoltaic, la propunerea investitorului privat, având în vedere criza financiară.

În momentul în care propunerea a fost discutată, opoziţia PSD-PNL din CL a reclamat că reconversia proiectului imobiliar, în care primăria a pus la bătaie un teren de 203 ha, iar investitorul s-a angajat să construiască locuinţe şi să ofere gratuit municipalităţii 384 de locuinţe, ar fi nelegală. Prefectura urma să se pronunţe asupra legalităţii. "Am primit viza de legalitate pe hotărâre", a spus ieri primarul. Consilierul local PSD Remus Lăpuşan ne-a declarat că are încă rezerve în privinţa legalităţii proiectului. "Am votat şi prima dată împotrivă. Nu am primit lămuririle necesare. Voi vota tot împotrivă şi marţi. Pentru un parc fotovoltaic, trebuia să se facă o nouă licitaţie, iar în cazul Cartierului Tineretului, parteneriatul să se anuleze pentru că investitorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile", a spus Remus Lăpuşan.

Participarea CL la înfiinţarea, împreună cu PRE, a societăţii Cartierul Tineretului SRL (51% - CL, 49% - PRE), care trebuia să dezvolte un cartier de locuinţe, a fost aprobată în 7 noiembrie 2007. Municipalitatea a pus la bătaie terenul evaluat atunci la peste 28,7 milioane de lei, ca aport în natură, în timp ce PRE trebuia să participe cu un aport în numerar de 27,5 milioane de lei. Conform contractului, Polus urma să livreze primăriei până în decembrie anul trecut 384 de locuinţe sociale, principala obligaţie a investitorului. Primarul a precizat că prevederile contractuale nu se pot aplica ad litteram în acest caz, întrucât municipalitatea a pornit o serie de negocieri cu PRE pentru deblocarea proiectului imobiliar.

"În urma acestor negocieri şi având în vedere criza economică, partenerul nostru a propus ca pe 197 ha să se facă un parc fotovoltaic. De aceea am venit în faţa CL, pentru a cere acceptul ca în urma negocierilor să reorientăm asocierea. Dorim să facem totul legal; de aceea s-au făcut calcule în aşa fel încât să primim aceeaşi cantitate de energie, timp de 49 de ani, în valoare egală cu cele 384 de locuinţe pe care urma să le primim", a menţionat edilul. Conform vechiului contract, Primăria Cluj-Napoca putea să emită pretenţii ca, în cazul în care societatea Cartierul Tineretului înregistra profit, să obţină echivalentul în locuinţe a 51% din acesta. Conform noului proiect, vechea societate Cartierul Tineretului va rămâne cu doar 5,2 ha de teren, iar 197,8 ha vor fi puse la dispoziţie grupului de investitori (prin societatea GEN) în cadrul unui contract pe 49 de ani prin care va fi transmis dreptul de folosinţă exclusivă şi dreptul de administrare asupra terenului. Primăria va construi locuinţele sociale pe cele 5,2 hectare din fonduri publice.

ZIUA de CLUJ a relatat în februarie despre neînţelegerile dintre acţionarii PRE, legate de reconversia în parc fotovoltaic. "Acţionarii majoritari ai PRE sunt specializaţi în domeniul imobiliar şi de aceea nu a fost agreată propunerea, care nu se potriveşte cu profilul firmei", au explicat surse apropiate PRE. Printr-o hotărâre a Adunării generale a acţionarilor s-au decis schimbarea administratorului PRE, Andreea Seboka, omul de încredere al omului de afaceri Arpad Paszkany (care deţine 13% din capitalul societăţii), şi mutarea sediului la Bucureşti. Paszkany a cerut în instanţă anularea deciziei, însă cererea sa a fost respinsă. În luna mai, un alt acţionar al societăţii, grupul Trigranit, a anunţat că a decis să suspende proiectele din România, printre care şi Esplanada, din Bucureşti, având în vedere criza financiară. Călin Oltean, reprezentant al PRE, care se ocupă de partea administrativă a noului proiect, nu a putut fi contactat ieri pentru a oferi detalii. El menţiona, pentru ZIUA de CLUJ, că după semnarea noului contract cu primăria, vor fi detaliate datele proiectului parcului fotovoltaic.