Administratie
Apostu: “Nu ai cum să lucrezi cu nişte şefi care uită mereu că funcţiile lor sunt temporare”
Publicitate -----------------------------------------------------------
Primarul municipiului Cluj-Napoca a stat de vorbă cu reporterii ZIUA de CLUJ despre dificultăţile cu care se realizează unele proiecte ale administraţiei locale.
în ultima parte a interviului
acordat cotidianului nostru, edilul s-a referit la proiectele comunelor care au
aderat la metropolă, la şefii de instituţii care se cred stăpâni pe bunul
public şi la afacerea “teren pentru imobile” încheiată de Primărie cu
societatea Transilvania Construcţii.
Ce se întâmplă cu proiectele promovate de comunele
care au aderat la metropolă?
Le vom ataca pe toate pe
diverse axe de finanţare. Tot ceea ce va fi susţinut de strategia asociaţiei de
dezvoltare intercomunitară (ADI). Va fi angajat un şef de pol de creştere,
câţiva consultanţi care vor funcţiona pe lângă ADI. Biroul Fonduri Europene
contribuie, de asemenea, ca totul să funcţioneze bine. Sunt trei segmente de
fonduri: preaderare, aderare şi postaderare. Noi nu am apucat să le consumăm pe
cele de preaderare, dar le consumăm pe cele de aderare. Vom ajunge la un anumit
standard şi le vom putea consuma şi pe cele de postaderare, ceea ce va însemna
că vom putea face şi alte lucruri mai “fine” decât proiecte de apă, canal şi
drumuri.
Recent, aţi preluat două imobile dezafectate pe care
urmează să le transformaţi în locuinţe sociale. Din studiul de fezabilitate
reiese că reconversia costă chiar mai mult decât achiziţionarea unor garsoniere
noi. De ce aţi acceptat aceste imobile de la Transilvania Construcţii dacă nu e
avantajos să le recompartimentaţi? E evident că această firmă ar fi profitat
construind locuinţe chiar ea, când piaţa imobiliară “vuia”. Şi aţi mai oferit
şi un teren la schimb...
Vă referiţi la imobilele de
pe strada Taberei şi Cojocnei. Tocmai că nu a fost atât de simplu pentru
Transilvania Construcţii să le construiască pentru că e clar că, dacă puteau să
o facă, locuinţele erau terminate de mult. Numai că acolo a fost o problemă.
Transilvania Construcţii avea imobilele în proprietate, însă nu şi terenul pe
care se aflau acestea. Terenul era în proprietatea statului, în administrarea
Armatei. Şi atunci a fost nevoie ca cineva să facă demersul astfel încât să ia
din ambele părţi, pentru ca imobilele să fie valorificate. Dar eu vă asigur că
vom obţine preţuri mult mai mici de la constructori. Pentru că în prezent
vorbim doar despre un studiu de fezabilitate care prezintă nişte indicatori
generali. în momentul când vom organiza licitaţia şi vor veni constructorii, ne
vom permite să acceptăm cel mai mic preţ.
Aţi mai făcut un demers la Armată, să preluaţi o
suprafaţă de teren de pe bulevardul 21 Decembrie pentru sediul Filarmonicii
Transilvania. Proiectul acestei investiţii e blocat de mai bine de un an.
Există sau nu şanse de realizare?
Noi chiar am reuşit să
preluăm mai multe terenuri de la Armată, aşa cum nu s-a mai întâmplat în ţară,
cum bine remarca şi ministrul Apărării. E vorba de terenul pentru Filarmonică,
de terenul pentru cele două imobile de care aminteaţi sau de cel din Floreşti
destinat Spitalului Regional de Urgenţă. Există demersuri şi pentru poligonul
de tragere. Toate aceste terenuri ne–au revenit nouă. Acum mai sunt nişte
chestiuni de rezolvat. Aşteptăm să fie mutat Centrul Zonal de Recrutare.
Am înţeles că în luna
septembrie se va muta. Iniţial, s-a găsit un spaţiu potrivit la Corpul IV
Armată Teritorial, însă a fost refuzat pentru că nu era situat la fel de
central ca şi spaţiul de pe 21 Decembrie, cum vroiau ei. Asta e, nu ai cum să
lucrezi cu nişte şefi care uită mereu că funcţiile lor sunt temporare. Aşa se
întâmplă şi la şcoli, şi la spitale, totul e al lor, spaţii, clădiri, terenuri,
clase de curs, totul. Centrul Militar Zonal are aceeaşi problemă, însă sunt
sigur că lucrurile se vor clarifica până în toamnă. între timp, noi ne ocupăm
să refacem proiectul tehnic şi să avem o strategie clară, astfel încât din
primăvară să ne apucăm de lucru.
Aveţi în derulare programul de parking-uri. Cel din
Mănăştur a fost contestat. Cum aţi rezolvat conflictul?
Am început deja să lucrăm la
parkingul din Mănăştur. E drept că a fost mult mai dificil decât mă aşteptam.
Aşa a fost cu tot programul. Fie că au fost contestaţii la licitaţii sau
contestaţii la proiect. Acum am început în Mănăştur şi am reuşit să aplanăm
conflictul reducând proiectul. E puţin mai mic decât era prevăzut iniţial.
Ne-am retras din spaţiul verde, săpăm un subsol mai mic.
Oricum, oamenii trebuie să
înţeleagă că sunt necesare locurile de parcare. Pe Aurel Vlaicu suntem în
instanţă cu firma care era pe locul doi şi a contestat. Ca şi costuri, am
obţinut preţuri bune pentru restul cartierelor din oraş şi acesta este un prim
pas. Nu mai putem da înapoi. E singura soluţie de a pune la dispoziţia cetăţenilor
un număr mai mare de parcări, pentru că avem ocupate în întregime trotuarele,
iar parcările existente sunt ocupate, de asemenea, în totalitate. Unii şoferi
au ajuns să parcheze chiar şi în zonele verzi.
Ce chestiuni urgente credeţi că ar trebui să rezolvaţi
în mai puţin de trei ani care v-au mai rămas din acest mandat?
O chestiune care va schimba
totul în oraş se referă la devierea traficului greu. Va schimba întregul
concept de relaţii în oraşul nostru, tot managementul de trafic. Dar nu numai
de trafic e vorba. Oraşul va respira altfel, praful de pe clădiri va dispărea.
Noi am făcut ceva simulări şi pot să spun că rezultatele sunt spectaculoase.
La care proiect de descongestionare vă referiţi? Cele
angajate de municipalitate stagnează.
Se lucrează intens la centura
Vâlcele - Apahida (proiect al
Ministerului Transporturilor - n.red.). Dacă se finalizează până anul
viitor şi tronsonul Gilău-Câmpia Turzii al Autostrăzii Transilvania, nu mai
avem nevoie de altceva. Cu astea două sunt “scăpat”.
Credeţi că e suficient?
Pentru a scoate traficul greu
din oraş, da.
Ce se mai întâmplă cu proiectul autostrăzii urbane
Jucu – Floreşti?
Nu este un proiect îngropat.
Dar se merge în etape. Prima dată probabil se va conexa centura Vâlcele –
Apahida cu partea de Jucu, ca şi drum existent, după care va trece la stadiul
de drum expres, apoi la cel de autostradă urbană.
Credeţi că veţi mai câştiga un mandat de primar?
Depinde de cetăţeni. Eu voi
încerca să-mi fac treaba.
Ziua de Cluj