Administratie
Garduri cu plante agăţătoare pentru a suplini deficitul de spaţii verzi
Publicitate -----------------------------------------------------------
Deoarece nu are terenuri, municipalitatea vrea să realizeze spaţii verzi pe verticală, sub formă de garduri verzi, în toate cartierele din oraş.
Clubul de
Cicloturism “Napoca”, una dintre organizaţiile nongu-vernamentale de mediu,
activă la Cluj, a criticat la finele săptămânii modul de abordare al
municipalităţii clujene referitor la crearea de noi spaţii verzi în oraş.
Şeful
organizaţiei, Radu Mititean, a afirmat că Primăria Cluj-Napoca continuă să
aprobe sau să finanţeze amenajări de parcări pe spaţiu verde, concomitent cu
distrugerea pădurilor oraşului, pe care intenţionează să le transforme în
parcuri. Oficialii Primăriei spun, însă, că nu au teren în proprietate pe care
să facă spaţii verzi, de aceea varianta pădurilor-parc este cea mai plauzibilă.
“Primăria continuă
să aprobe amenajarea de parcări pe spaţiul verde, deşi legea protecţiei
mediului o interzice în mod expres, inclusiv pe terenuri care, deşi nu sunt în
acte evidenţiate ca spaţiu verde, au acest caracter, în fapt.
De exemplu, pe
strada Fântanele, în dreptul blocului “potcoavă” de lângă podul peste Someş,
s-a turnat covor asfaltic de peste 2 metri lăţime şi lungime apreciabilă, cu
ocazia lucrărilor recente la stradă, pe terenul care înainte era gazon de
iarbă.
Pe acesta
staţionau tot mai abuziv autoturisme, iar Poliţia Primăriei, în mod sistematic,
închidea ochii la felul în care iarba se degrada, probabil tocmai pentru a face
mai puţin vizibilă ilegalitatea care se punea la cale”, a atras atenţia Radu Mititeanu,
şeful Clubului de Cicloturism “Napoca”. Acesta a adăugat că, pe lângă aceste
practici, municipalitatea vrea să distrugă şi pădurile din Cluj.
“Primăria nu
renunţă la intenţia de a transforma zeci de hectare de păduri periurbane ale
Clujului în parcuri / spaţii verzi urbane, amenajate cu alei, lămpi, bănci,
coşuri de gunoi, ceea ce înseamnă o mare retrogradare din punct de vedere al
mediului.
Oficialii au, însă, tupeul neruşinat de a
pretinde că prin această practică, nu se degradează, ci chiar se îmbunătăţeşte
calitatea mediului, deşi nu apare nici un arbore şi nici un fir de iarbă în
plus, ci, dimpotrivă, se umple pădurea de amenajări care reflectă, de fapt, o
netă degradare”, a afirmat Mititean.
Acesta a menţionat
că “Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de
spaţii verzi în localităţi”, prin care Primăria preconizează să acceseze
fonduri pentru transformare, în primă fază, a pădurii Hoia în parc, este gândit
pentru a sprijini primăriile să transforme în parc suprafeţe ne-verzi, nu cele
care, din punct de vedere al mediului, au la ora actuală o valoare superioară
parcurilor / spaţiilor verzi urbane.
“Pun la cale
fraudarea legii şi accesarea ilegală de fonduri. Comitetul de Avizare pentru
Fondul de Mediu, în care sunt reprezentate nu doar autorităţile publice, ci şi
ONG-urile de mediu, nu a mai fost convocat din toamna anului trecut - probabil
deloc întâmplător -, deşi se consumă din el sume importante”, a apreciat
Mititean.
Acesta a mai
precizat că, pe lângă ilegalităţile legate de autorizaţii, cum este
nesancţionarea începerii lucrărilor la noul stadion fără a avea autorizaţiile
legale (lucrări începute din iulie, deşi acordul de mediu a fost solicitat la
Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj abia în 20 august şi emis abia în 26
august), Primăria acoperă şi ilegalităţile specifice de mediu comise recent de
constructorii stadionului în lucrările concrete: peste zece arbori au fost
avariaţi şi tăiaţi, în plus împrejmuindu-se trotuarul Aleii Stadion.
“Constructorii trebuiau
să prevadă că, săpând adânc lângă arbori şi tăindu-le rădăcinile, devin
instabili. Dacă nu ar fi trebuit şi putut să prevadă, asta nu îi face
nepedepsibili, pentru că legea protecţiei mediului derogă de la regula generală
şi prevede expres că pe teme de mediu, răspunderea are caracter obiectiv,
indiferent de culpă”, a mai menţionat Radu Mititean.
De cealaltă parte,
oficialii Primăriei spun că nu pot amenaja spaţii verzi decât pe terenurile
proprietate a municipiului. Cum acestea sunt puţine, s-a ales varianta
pădurilor-parc.
“Nu prea îi
înţeleg pe aceşti oameni care tot contestă. Spaţii verzi faci pe terenul care
îţi aparţine, nu oriunde. Singura posibilitate ca să nu faci un spaţiu cât un
petec sau o batistă sunt aceste păduri. Prin transformarea lor în parcuri,
creşte accesibilitatea populaţiei la acestea, plus capătă un statut strict şi
se vor supune unor reguli clare de întreţinere. Ilegaliştii pot uita de
exploatarea materialului forestier, la voia întâmplării, pentru că accesul va
fi controlat, de asemenea şi perimetrul forestier”, a declarat viceprimarul
Laszlo Attila.
Acesta a adăugat
că Primăria vrea să valorifice posibilităţile de finanţare din acest moment şi,
pe lângă pădurea Hoia, să facă parcuri şi în Făget, dar şi în Pădurea Oraşului.
“Mai avem şi alte posibilităţi la capitolul spaţii verzi. Pentru că nu avem
terenuri, vrem să impunem o dezvoltare a spaţiilor verzi pe verticală. Este
vorba despre dezvoltarea unor garduri verzi de protecţie cu ajutorul plantelor
agăţătoare. încercăm în această perioadă să identificăm zone unde să montăm
astfel de garduri de sârmă pe care să fie plantate plante, probabil de la anul.
Nu ştim încă ce
costuri presupune acest proiect, dar vrem să extindem sistemul în spatele
blocurilor, dar şi pe arterele cu locuinţe individuale”, a completat Laszlo.
Cât despre stadion, oficialii Primăriei spun că este vorba despre o eroare,
însă promit că le-au pus în vedere constructorilor să nu mai repete greşeala şi
să distrugă şi alţi arbori.
Ziua de Cluj