Administratie
Sorin Apostu: “Bastionul Croitorilor trebuie pus în slujba tuturor”
Publicitate -----------------------------------------------------------
Politica Primăriei Cluj-Napoca referitoare la Bastionul Croitorilor, reabilitat din bani publici, este de a-l pune la dispoziţia tuturor instituţiilor şi organizaţiilor interesate.
Primarul Sorin Apostu a anunţat că, deşi există o solicitare de administrare a Bastionului Croitorilor de către Ordinul Arhitecţilor, municipalitatea nu îi va da curs. Intenţia municipalităţii este de a pune la dispoziţia tuturor clujenilor acest obiectiv cultural. Oamenii de cultură clujeni, dar şi reprezentanţii instituţiilor de profil implicate în viaţa oraşului susţin această poziţie a primăriei, afirmând că bastionul ar trebui să găzduiască expoziţii tematice, dar şi manifestări culturale care să genereze idei pentru evoluţia urbei de pe Someş.
Bastionul Croitorilor se află în administrarea Primăriei Cluj-Napoca şi a fost renovat, lucrările debutând în 2006 şi fiind finalizate anul acesta, în 15 mai, când obiectivul a fost inaugurat de premierul Emil Boc, ministrul culturii Theodor Paleologu, dar şi alţi reprezentanţi ai mediului politic, cultural şi administrativ. Lucrările de renovare au costat peste 1,6 milioane de lei şi au fost suportate din bugetul local. Bastionul a fost organizat pe patru paliere, plus o cafenea la subsolul clădirii. în anii ‘30, el a fost restaurat şi transformat în muzeu.
O altă intervenţie s-a făcut după 1950, însă, în timp, clădirea s-a deteriorat şi a fost lăsată în paragină. în 2005 au început demersurile de preluare a clădirii de către Primăria Cluj-Napoca, cu intenţia de a o introduce în circuitul turistic. Municipalitatea a dat imobilului o funcţiune de “centru de cultură urbană” care să găzduiască diverse manifestări ce au legătură cu viaţa municipiului, dar să fie şi vizitabil. în acest sens, la etajele superioare a fost organizată şi o expoziţie în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, cu elemente din istoria medievală a oraşului, dar şi a breslei Croitorilor, cea care a întreţinut bastionul şi a avut obligaţia pazei oraşului în acel punct. De altfel, este singurul bastion al vechii cetăţi a Clujului care s-a păstrat integral (acesta mai păstrează încă o bucată din zidul de piatră şi drumul de strajă – n.red.).
în primele luni după inaugurare, bastionul a găzduit evenimente organizate de arhitecţi, urbanişti sau asociaţii studenţeşti. între 9 şi 16 iunie a avut loc expoziţia “Oraşe” a Registrului Urbaniştilor din România, între 25 şi 26 iunie Asociaţia Studenţilor Arhitecţi a organizat concursul “Repere pentru Viitor”. în iulie a avut loc susţinerea lucrărilor primei promoţii de absolvenţi ai cursului postuniversitar
“Valorificarea patrimoniului cultural-istoric” din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. în 15 august, turnul a găzduit Şcoala de Vară Internaţională de Jocuri şi Simulări din cadrul UBB Cluj. Oficialii primăriei au afirmat că începutul a fost mai timid, dar s-au făcut demersuri ca bastionul să fie în centrul atenţiei instituţiilor şi organizaţiilor culturale din oraş. Municipalitatea a adresat invitaţii către mai mult de 30 de instituţii pentru a organiza manifestări în bastion, acestea având posibilitatea să uzeze gratuit de spaţiu. Demersurile au avut efectele dorite, împuterniciţii primăriei menţionând că de la finele lui septembrie şi până în decembrie există deja o programare a evenimentelor care se vor petrece în Bastionul Croitorilor. Conform edilului Sorin Apostu, bastionul a fost dat în sarcina Biroului Turistic de Informare din cadrul primăriei, este vizitabil şi, pe viitor, va apărea în circuitele turistice ale Clujului.
Municipalitatea nu doreşte să externalizeze administrarea Bastionului Croitorilor. Fiind un proiect susţinut din bani publici, administratorul de drept ar trebui să fie primăria, iar beneficiari, toţi clujenii. “Nu este corect să dăm Bastionul Croitorilor unei singure organizaţii. Există o solicitare de la Ordinul Arhitecţilor – Filiala Transilvania, însă nu putem să-i dăm curs. Considerăm că un astfel de obiectiv trebuie să stea la dispoziţia tuturor instituţiilor şi organizaţiilor din Cluj care doresc să organizeze diverse manifestări culturale. Bastionul Croitorilor trebuie pus în slujba tuturor, nu doar a unei singure entităţi, mai ales că a fost reabilitat din bani publici. Nu dorim să scoatem profit, ci doar să producă evenimente şi să fie inclus în circuitele culturale şi turistice din oraş”, a declarat primarul Sorin Apostu.
Reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Transilvania spun că în Turnul Croitorilor activităţile derulate n-ar trebui monopolizate de domeniul arhitecturii, dimpotrivă, ar trebui “complementarizate” cu alte activităţi, dar cu acest numitor comun - “cultura urbană”.
“Gândirea arhitecţilor şi intenţiile sunt pe termen lung. Ceea ce cred şi am discutat cu colegi că trebuie să ne dorim şi să susţinem este să existe activitate de calitate în bastion, continuă, şi să contribuim şi noi ritmic la aceasta cu oferte. Cred că nu se pune problema judecării activităţii din bastion după performanţele economice, mai mult, am convingerea că nu trebuie percepută nicio taxă pentru oferte din domeniul culturii urbane organizate de oricine acolo şi că altfel de activităţi nu îşi au locul în bastion. Mai credem că activitatea de acolo trebuie să fie catalizată de o structură de personal activă dedicată şi asta era oferta Ordinului, de a aloca resurse umane permanente pentru organizarea, supravegherea şi mai ales generarea de activităţi acolo.
Dacă altcineva face această performanţă, clujenii sunt în câştig, dar dacă este nevoie de competenţă şi resursele noastre, care cred că am dovedit deja că reuşim să aducem şi să generăm chiar pe plan local evenimente, din organizaţie sau în colaborare cu universitate prin Facultatea de Arhitectură şi mai ales asociaţia studenţilor, oferta noastră de colaborare rămâne valabilă. Profit de ocazie să repet că nu am văzut niciodată activităţile din bastion monopolizate de domeniul arhitecturii, dimpotrivă, bine complementarizate cu alte activităţi, dar cu acest numitor comun important, iniţiat de noi, “cultura urbană”. Această sintagmă a fost generată de OAR încă de mai mulţi ani, pe plan naţional, şi se referă la politica organizaţiei orientată spre ceea ce înţelegem noi prin acest domeniu”, a explicat şeful OAR-T, Şerban Ţigănaş.
Acesta a adăugat că primăria colaborează deja cu Ordinul la organizarea în această toamnă a unui eveniment la bastion dedicat în primul rând unei întâlniri cu toţi cei care au contribuit la realizarea proiectului, în semn de gratitudine, şi dublat de un fundal expo oferit de o echipă de arhitecţi care lucrează şi cu studenţii la facultate. “Momentan avem în proiect câteva manifestări pentru această toamnă, legate de evoluţia PUG, contribuţii studenţeşti, “made in Cluj” şi poate, dacă reuşim, premiile filialei pentru arhitectură din 2009”, a completat arhitectul.
Oamenii de cultură şi reprezentanţii instituţiilor de profil consideră bastionul drept o reuşită a Primăriei Cluj-Napoca. Proiectul fiind, însă, la început, specialiştii consultaţi de ZIUA de CLUJ afirmă că municipalitatea mai are de lucrat la partea de mobilier care ar trebui să existe în imobil. De asemenea, există opinia că ar fi nevoie de un custode, un ghid specializat care să spună povestea turnului. O altă recomandare ar fi ca în bastion să se organizeze expoziţii tematice care să fie completate de expoziţii de artă, de fotografie sau chiar de seminarii pentru elevi.
Directorul Institutului de Istorie, Nicolae Edroiu, a declarat că “timp de patru decenii, Turnul Croitorilor a găzduit un muzeu al steagurilor, dar şi alte produse confecţionate de breasla croitorilor, care funcţiona ca extensie a Muzeului de Istorie. O astfel de clădire era greu de întreţinut, astfel că s-a degradat, la fel şi colecţia. Cea mai potrivită destinaţie ar fi cea de muzeu. Cel puţin două niveluri. Ar putea găzdui o expoziţie privind arhitectura Clujului, ar putea fi fotografii, chiar machete ale primei incinte a oraşului medieval, detalii privind viaţa urbană a oraşului, hărţi ale vechiului oraş, dar şi ale Clujului contemporan. Ar putea fi organizate expoziţii care să marcheze momentele - cheie în evoluţia oraşului. Este un lucru bun că s-a renovat, va fi inclus şi într-un ghid la care lucrăm. Trebuie să fie vizitabil ca să intre în circuit pentru turismul istoric şi cultural”, a explicat Edroiu.
La rândul său, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Viorica Crişan, crede că la bastion trebuie alternate expoziţiile muzeale cu vernisaje sau conferinţe pe diverse teme de actualitate. “De fapt, aşa a şi fost gândit, ca centru de cultură urbană. Este un loc potrivit în care se pot organiza expoziţii tematice, spre exemplu cu tematică medievală. Important este ca turnul să fie deschis şi să se poată vizita. Acum se face un pliant. într-adevăr, ar fi nevoie ca nu doar turnul să fie prezentat, ci să se ofere şi explicaţii medievale, să existe un ghid. Ţine de primărie să se ocupe de mediatizare şi promovare. Ca să funcţioneze ca un spaţiu expoziţional, ca muzeu sau pentru diverse expoziţii, ar trebui să aibă un custode. O persoană care să se ocupe strict de acesta: să ofere informaţii, să facă programări, să spună poveşti pentru turişti”, a afirmat directorul MNIT.
în completare, Tudor Sălăgean, din cadrul aceluiaşi muzeu, a afirmat că ideea de centru de cultură urbană nu i se pare una neinspirată. “Pentru că abia s-a renovat, este nevoie de o perioadă de adaptare, în aşa fel încât să se ajungă la organizarea de evenimente în fiecare zi. Deocamdată nu există mobilier expoziţional. Acest aspect mai trebuie pus la punct. Apoi noi vom putea să mergem să propunem ideile pe care le avem. Spaţiul este generos. Se pot face proiecţii de filme istorice, dar şi alte evenimente. Formula actuală este mai bună decât cea de sediu al Ordinului Arhitecţilor, aşa cum am auzit că se vehicula în momentul în care s-a făcut proiectul de renovare”, a apreciat Sălăgean.
Chestionat în legătură cu bastionul, Ioan Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane, a declarat că ar organiza acolo activităţi legate de “istorie pentru că acesta este un simbol al Clujului medieval”. “Trebuie îmbinat, însă, utilul cu frumosul şi să se organizeze şi manifestări de artă. Istoria este seacă, de aceea ar trebui gândite momente şi “scenete” cu oameni. Există o trupă la Cluj care a reînviat poveştile cavalereşti pentru turişti: se costumează, au armuri şi reconstituie un astfel de moment din istorie. Se mai pot face expoziţii, mici conferinţe sau chiar proiectări şi susţineri de lucrări”, a spus directorul Centrului de Studii Transilvane.
Profesorul Ioan Bolovan, care lucrează tot în cadrul Centrului de Studii Transilvane, a afirmat că “în forma renovată, turnul este un loc facil pentru lansările de carte”. “Intenţionez să organizez o astfel de lansare a unei cărţi de istorie. Nu cred că doar acest profil se pretează, ci şi literatura. De asemenea, ar fi un loc prielnic pentru organizarea expoziţiilor tematice care să reflecte viaţa cultural-artistică a comunităţii. O a treia posibilitate ar fi organizarea de activităţi deschise pentru tineri. Oferta de servicii este diversificată. Banii investiţi în reabilitare nu sunt irosiţi. Investiţia în cultură nu produce valoare pe termen scurt, ci în timp. 20 de ani clădirea a stat şi nu s-a întâmplat nimic”, a decarat Bolovan.
Nicolae Sabău, istoric de artă, spune că bastionul este unul dintre cele mai importante clădiri istorice care s-au reabilitat în Cluj-Napoca. “Am mici obiecţii legate de utilizarea fierului la restaurare. Peste tot în Europa avem exemple pentru drumul de strajă cu parapet din lemn. Miezul din interior este modern, ceea ce permite organizarea unor sumedenii de expoziţii pe tematici de istoria artei, arheologie, urbanism. Spaţiul e gândit pe etaje şi se pretează. Se mai pot face colocvii pe teme de la istorie la cultură. Există un unic administrator, primăria, motiv pentru care este mai uşor de făcut orice. Important este să nu ajungă ca în miniaturile medievale, o grădină închisă”, a afirmat Sabău.
Radu Munteanu, rectorul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), a declarat că nu a văzut încă bastionul renovat, “dar cu prima ocazie când mă voi întoarce la Cluj, îl voi vizita”. “Cred că ar fi potrivit pentru manifestări de artă, chiar artă plastică. Poate este nimerit ca studenţii de la arhitectură să expună idei aici. Să fie un spaţiu unde să se prezinte prin machetele Clujului de azi şi de mâine”, a susţinut rectorul UTCN. La rândul său, Marius Bojiţă, fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, crede că bastionul “este un loc potrivit pentru evenimentele care ţin de istorie”. “Studenţii de la Istorie pot face orice doresc aici. Pentru manifestările care ţin de trecut e cel mai potrivit”, a afirmat Bojiţă. Pompei Cocean, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai, spune că a văzut bastionul şi că “e interesant”. “Orice propunere de acest gen trebuie să se preteze pe specificitatea spaţiului. Vom lua în calcul orice propunere constructivă, la fel şi pe aceasta. Pot fi manifestări legate de istorie, dar şi turistice”, a spus Cocean.
Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat “Transilvania”, a declarat că nu a fost încă să vadă cum a fost reabilitat Bastionul Croitorilor. “Cu siguranţă, un cor mai mic sau concerte de cameră ar putea fi organizate aici. Trebuie văzut cum sună, să nu fie ecou, dar să existe şi dotări. Vom studia posibilitatea să organizăm evenimente aici”, a anunţat Tabacu. Doina Popa, fost director al Biliotecii “Octavian Goga”, preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor Cluj, a spus că există evenimente şi că va lua în calcul şi Bastionul Croitorilor. “Ne vom gândi. Biblioteca este, însă, cea care poate face mai multe vernisaje sau expoziţii”, a arătat Doina Popa.
Ziua de Cluj