Cel mai vechi salon literar, transformat în cafeneaua Klausen

Cel mai vechi salon literar, transformat în cafeneaua Klausen
În secolul al XIX-lea, Casa Tauffer era unul dintre centrele societăţii clujene.

Construită în forma actuală la începutul secolului al XIX-lea, după planurile arhitectului Georg Winkler, clădirea în care se află astăzi cafeneaua Klausen a găzduit primul salon literar de limbă germană al acelui veac şi unul dintre cele mai frecventate din Cluj.

 

Casa de pe strada Vasile Goldiş colţ cu Sextil Puşcariu, cunoscută astăzi drept cafeneaua Klausen, aparţinea la începutul secolului al XIX-lea familiei de tapiţeri germani de lux Tauffer, familie adusă la Sibiu de baronul Samuel von Brukenthal.

Mutarea lor la Cluj a avut loc în jurul anului 1790, când au fost luaţi sub protecţia baronului Gheorghe Banffy, care a deveni guvernator al Transilvaniei. “Tauferii erau foarte probabil masoni. în casa lor a stat foarte mulţi ani şi Ioan Piuariu Molnar, primul profesor român de la Colegiul Academic din Cluj, care era francmason”, a precizat istoricul Tudor Sălăgean.

El a mai spus că pe atunci exista o grupare masonică radicală, “iosefiniştii”, care doreau continuarea reformelor împăratului Iosif al II-lea (1780-1790). “Gheorghe Banffy, guvernatorul, cel care i-a adus pe toţi la Cluj şi i-a protejat în epoca persecuţiilor, era conducătorul masoneriei din Transilvania. E posibil ca în clădire să fi funcţionat un templu masonic”, a adăugat Sălăgean.

 

Gruparea iosefinişilor era privită cu simpatie de către guvernatorul Banffy, care a luat-o sub protecţia sa discretă, dar foarte eficientă. Printre cei care frecventau salonul literar din Casa Tauffer se număra şi tipograful sibian Martin Hochmeister cel Tânăr, care, asemeni lui Piuariu Molnar, fusese iniţiat in francmasonerie în loja Sf. Andrei din Sibiu.

“Hochmeister a deschis la Cluj şi o tipografie, a doua din oraş, alături de cea a Colegiului Reformat. Este foarte posibil ca aici să fi fost tipărită şi faimoasa chartă a drepturilor românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum, la redactarea căreia a contribuit şi Ioan Piuariu Molnar”, a mai spus istoricul.

Potrivit acestuia, în aceleaşi cercuri au fost discutate şi mai vechile proiecte de editare a unei gazete destinate românilor din Transilvania, idee care fusese acceptată de împăratul Iosif al II-lea, dar care a fost abandonată după încetarea din viaţă a acestuia.

 

Un altfel de salon literar

 

Vremurile s-au schimbat, dar clădirea de vis-á-vis de Casa Matei a rămas la fel de cunoscută şi astăzi, chit că în interiorul ei nu se mai ţin ritualuri masonice şi nici nu se mai discută în limba germană despre literatură şi artă.

Salonul literar Tauffer s-a transformat în cafeneaua Klausen, un loc foarte frecventat de tinerii clujeni, care obişnuiesc să stea vara, până târziu, la poveşti pe terasa adiacentă cafenelei. “In momentul de faţă, localul nu organizează manifestări literare, doar expoziţii de fotografie sau pictură”, spune Vince Laszlo, patronul actualei cafenele Klausen.

Comenteaza