Cultura
Cititorii pasionaţi sfideazã obsesia modernã a PC-ului
Publicitate -----------------------------------------------------------
Zeci de tineri clujeni se întâlnesc la
sfârşitul fiecãrei luni, duminicã dupã-amiaza, într-o cafenea din centrul oraşului ca sã facã schimb de cãrţi şi
impresii.
Literatura a murit, trãiascã
literatura! Sunt unii care se lamenteazã
în cor cã tinerii nu mai citesc literaturã, cã ar fi prea interesaţi de artele
vizuale, care ar sãrãci spiritul şi imaginaţia, dar iatã cã editurile vând, în
ultimii ani, carte mai mult ca niciodatã, iar întâlnirile literare, cel puţin
la Cluj, sunt destule. Cu toate cã fenomenul este de nişã.
La ultima întâlnire a
clubului “Schimb de Cãrţi”, oricine pãşea în spaţiul boem al cafenelei Le
General, vedea pe masã ba un Milan Kundera cu “Insuportabila uşurãtate a fiinţei”, ba un
Kurt Vonnegut cu celebrul roman “Abatorul cinci”. Ori un Jane Austen cu volumul
în englezã “Pride and Prejudice”. Ca sã nu mai spunem de autori români celebri:
Gabriel Liiceanu cu “Uşa interzisã” sau Sergiu Al. George cu studii de
orientalisticã pentru cititorii mai “serioşi”. Nu e vorba de niciun fel de
lansare de carte sau promoţie a vreunei librãrii: sunt clujenii membri ai
clubului informal SdC.
Fiecare dintre participanţi
vine la întâlnire cu cel puţin o carte. Discutã foarte liber despre literaturã,
eseisticã sau istorie. Spre deosebire de criticii literari, care susţin pe un
ton tãios despre “cartea aceasta este aşa şi pe dincolo, e bunã sau rea”,
tinerii de la SdC spun “Cartea asta îmi place pentru cã...”. Atmosfera e caldã,
plãcutã, chiar dacã majoritatea celor de la masã nu se cunosc sau se ştiu doar
de la întâlnirile lunare. Se bea ceai, cafea sau bere. într-o parte a meselor
unite stau fumãtorii, nu foarte mulţi, iar în cealaltã e majoritatea covârşitoare
a nefumãtorilor.
“Nu ne propunem un program
strict, specific unui cenaclu, ci, mai degrabã, optãm pentru o atmosferã
deschisã, în care sã ne simţim bine împreunã. Poţi vorbi despre cãrţi,
filosofie, politicã, dar şi despre calculatoare, jocuri sau baruri. în plus,
poate veni oricine, ne bucurãm sã cunoastem cât mai mulţi împãtimiţi ai
cãrţilor şi sã auzim de câte o carte nouã sau impresia lãsatã dupã lectura unei
cãrţi”, spune Oana Horincar, o membrã a
clubului, de 21 ani, studentã la Arhitecturã şi Foto-Video. Ea e una dintre
veteranele clubului înfiinţat în urmã cu un an şi care existã şi în alte oraşe
din ţarã.
Monica Barbovschi, doctorandã
în Sociologie la UBB, afirmã cã vine la
întâlniri pentru cã “e ca şi cum aş avea un cadou multiplu, de unde pot sã
aleg”. La fel, o studentã la UMF cã la
universitatea pe care şi-a ales-o “puţini citesc cãrţi în afara domeniului de
specialitate”, aşa cã SdC este pentru ea o gurã de aer proaspãt. Organizatorii
SdC îşi propun sã invite la întâlniri câte un autor, care sã le povesteascã
despre cãrţile pe care le scrie. Prima pe listã este Florina Ilis, câştigãtoare
în urmã cu trei ani a premiului Uniunii Scriitorilor Români pentru cel mai bun
roman al anului, “Cruciada copiilor”.
Ziua de Cluj