Cultura
Clujenii, cuceriţi de ruşi
Publicitate -----------------------------------------------------------
La sfârşit de săptămână, clujenii au fost martorii unui regal al baletului rus în care clasicismul s-a îmbinat cu baletul modern.
Prezenţi anual pe scena Teatrului Naţional din
Cluj cu spectacole de balet ceaicovschiene, prim-soliştii Teatrului Academic de
Operă şi Balet din Kiev şi ai Teatrului Balşoi au ieşit de această dată din
rigorile clasicismului prin introducerea elementelor de balet modern. Deşi
publicul clujean a umplut sala Teatrului pentru a vedea mai ales “Lacul
lebedelor” şi “Frumoasa din pădurea adormită”, a fost fascinat în egală măsură
de libertatea şi non-conformismul coregrafiei moderne.
Până la ridicarea cortinei,
spectatorii aplaudaseră deja de câteva ori, invitând astfel artiştii să înceapă
spectacolul. Scurta întârziere a deschiderii regalului amplifica, de fapt,
vacarmul din sală şi curiozitatea copiilor care încă nu ştiau ce înseamnă
balet. într-un decor auster, menit să pună în evidenţă personalitatea
artiştilor, celebra seară a baletului rus a debutat cu o scenă din “Carnavalul
veneţian” de Cesare Pugni.
în “pas de deux”, cuplul ucrainean Kateryna
Khaniukova şi Oleksandr Stoianov a reamintit ce înseamnă ritmul, siguranţa şi
eleganţa în mişcare, expresivitatea transmisă non-verbal de balerinii formaţi
la şcolile de balet ruseşti. Mişcările uşor cochete, piruetele prelungi şi
perfect executate, precum şi săriturile ample îmbinate cu strălucirea
costumelor balerinilor au atras iremediabil privitorii de toate vârstele. Deşi
organizatorii promiseseră un bal al baletului clasic, cel de al II-lea tablou a
surprins prin ritmurile de tango care anunţau ieşirea din rigorile coregrafiei
cu care suntem cu toţii obişnuiţi.
Pe un rimt alert, cei doi balerini au mimat cu mişcări de balet modern
dragostea contemporană. Cu o plasticitate sporită, mişcări bruşte şi uşor
curbate ucraineanca Katerina Didenko şi japonezul Omori Yasumasa s-au dedat
unui ritual reciproc al seducţiei. Mai întâi, ea, îndrăgostita, vrea să îi atragă atenţia
lui – insensibilului. Apoi el, indiferentul, vreau să o întoarcă pe ea –
respinsa, până la instaurarea armoniei dragostei în cuplu. Sunt nenumărate
momentele în care trupurile dansatorilor, ajutaţi de o anatomie şi gestică bine
învăţate, sugerează dorinţa, încercările de a trezi interesul partenerului,
furia tipică a unui tânăr atunci când îi este refuzată dragostea şi triumful
cuceririi “pradei”.
Şi toate acestea, într-o densitate coregrafică clasico-modernă (prezenţa
elementelor de dans sportiv sau contemporan),care a scos în evidenţă evoluţia
baletului. Dacă adulţii au fost captivaţi de elementele de balet cu care
publicul românesc nu este încă obişnuit, copiii din sală au îndrăgit în special
acest cuplu pentru tachinările specifice îndrăgostiţilor.
Pe lângă recitalul clasicei lebede Odette sau a seducătoarei Carmen,
interpretate impecabil de Irina Surneva, eleva favorită a celebrei balerine
ruse Maia Pliseţcaia, regalul a vrut să transmită şi faptul că baletul poate să
înseamne şi multă bucurie şi umor. Este exact sentimentul pe care l-au avut
spectatorii când au ieşit în scenă Valeriya Ivleva şi Volodimir Chuprin pe
ritmurile Sertaki.
Având la bază umorul, ei au vrut să scoată în evidenţă valorile greceşti:
armonia corpului bărbătesc şi elogiul adus frumuseţii feminine. împrumutând
gesturile tipice narcisiştilor musculoşi de astăzi, coregraful a transmis cu
exactitate ridicolul bărbaţilor îndrăgostiţi de propria lor imagine. Bărbatul,
deşi se închină în faţa frumuseţii femeii, rămâne undeva în penumbra ei,
etalându-şi forţa. Este tabloul care a adus probabil cele mai multe zâmbete ale
serii.
în pauza scurtă care a urmat primului act, clujenii analizau prima parte a
spectacolului. Cei mici, în schimb, nu conteneau să întrebe cum au reuşit balerinii
să-şi păstreze echilibrul. “Tot timpul credeam că o să cadă”, se auzea la
fiecare pas. Actul II a fost “opera” celebrei Irina Surneva, prim-solistă a
Baletului Imperial Rus din Moscova. A fost momentul în care clujenii, fascinaţi
de paşii sobri ai sergentului Don Jose şi cei plini de senzualitate ai
frumoasei Carmen, au văzut virtozitatea şcolii ruseşti de balet. Plutirea
balerinei pe scenă, expresivitatea braţelor ei, tehnica impecabilă a
mişcărilor, costumele spaniole au făcut ca spectatorii să îşi dorească să vadă
baletul lui Bizet în această interpretare integral.
Ziua de Cluj