Grigore Leşe şi aromânii fârşeroţi în concert extraordinar la Cluj, joi

„Grigore Leşe şi aromânii fârşeroţi din Cogealac deschid portiţa unor vremuri, unor obiceiuri şi unei lumi demult lăsate uitării. Sunt ultimele rămăşiţe ale unei tradiţii strămoşeşti, devenită exotică, cu care timpul este necruţător", explică organizatorii festivalului.

Grigore Leşe a absolvit secţia de fagot a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj, a obţinut titlul de doctor în muzică, cu calificativul summa cum laudae, a predat cursul de etnomuzicologie la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi a fost numit doctor honoris causa al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş" din Arad.

"Pe aromânii fârşeroţi din Cogealac i-am întâlnit în vara anului 2007, în timpul unor filmări pe care le realizam în Dobrogea. Atunci am avut impresia că îmi aud strămoşii horind, iar în cântul lor am descoperit rezonanţele ancestrale ale horii în grumaz din Maramureş. Sunt oameni simpli, păcurari, de un rafinament şi o nobleţe sufletească rar întâlnite, fermecători şi misterioşi ca spaţiul de unde vin, ca muzica lor... Din păcate, cu aromânii fârşeroţi timpul nu mai are răbdare. La noi, sunt ultima generaţie care mai cântă folosind formele polifonico-armonice populare străvechi, iar în teren maniere asemănătore de interpretare mai pot fi întâlnite doar la fârşeroţii din Albania, Grecia şi la unele populaţii din Corsica, Caucaz şi Transcaucazia. Spre deosebire de ţăranul român care horeşte de unul singur, excepţie făcând colindele şi cântecele de ritual, aromânii fărşeroţi din Cogealac cântă numai în grup. Isonul gutural însoţeşte linia melodică susţinută de cimpoi, generând o polifonie arhaică cu substrat heterofonic. Melodia este începută de o singură persoană, de obicei cel înzestrat cu cea mai bună voce, fiind preluată de întregul grup după primele versuri. Fiecare cântăreţ are intervenţii solistice, în timp ce alţii ţin doar isonul pe tonică, cu vocala „e". Structura muzicală repetitivă, melismatică, ornamentată, dă curs improvizaţiei. Versul cântat este întrerupt de numeroase interjecţii intonate în acut, la care cântăreţul recurge intuitiv pentru a completa unele goluri ale rândului melodic. Uneori un cuvânt este cântat fără ultima silabă, fiind reluat imediat în întregime de către întregul grup. Această manieră de interpretare, asemănătoare celei orientale, presupune un auz muzical de excepţie, cunoaşterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum şi respectarea unor reguli stricte de interpretare". Aşa a explicat Grigore Leşe cum i-a descoperit pe aromânii fârşeroţi, cu care va concerta la Cluj.

Concertul are loc joi de la ora 19 la Casa de Cultură a Studenţilor. Biletele costă 40 de lei iar elevii, studenţii şi pensionarii au reducere de jumătate la achiziţionarea acestora.