Economia Clujului a pierdut din turaţie

Timişul, Braşovul şi Iaşiul stau mai bine în privinţa reducerii numărului societăţilor suspendate, dizolvate şi radiate în ultimul an, iar Constanţa este peste Cluj la înmatriculările de firme noi.

Judeţele cu potenţial economic apropiat - Timiş, Constanţa, Braşov, precum şi municipiul Bucureşti - întrec Clujul în privinţa dinamicii înregistrate în ultimul an, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în funcţie de firmele active, înmatriculări, suspendări, dizolvări, radieri şi insolvenţe.

Suspendările de activitate ale agenţilor economici din judeţul Cluj s-au diminuat de la 576 în ianuarie-februarie anul trecut la 191 în primele luni din 2011, rezultând o reducere a acestora de 66,8%. La acest capitol, Clujul este pe locul 5 între judeţele cu mare potenţial economic ale României, fiind întrecut de Timiş, cu o scădere de 71%, Bucureşti (-70%), Constanţa (-68%), Braşov (-67%) şi mai puţin de Iaşi (-64,4%). În România, suspendările s-au redus de la 12.917 la 4.902, adică o medie de -62%. Cea mai proastă dinamică la acest capitol o au, la nivel naţional, firmele din sectoarele: activităţi ale gospodă-riilor private, alte activităţi de servicii, agricultură, informaţii şi comunicaţii.

În primele două luni din 2011 la Cluj au fost dizolvaţi 15 agenţi economici faţă de 45 anul trecut, adică o diminuare de 66,6%. Cel mai bine se prezintă, dintre cele şase judeţe analizate, Braşovul, cu o reducere a dizolvărilor de la 32 la o firmă (-96,8), urmat de municipiul Bucureşti (-90,5%) şi de Constanţa (-80,2%). Iaşiul a avut un -33,3%, iar în Timiş au existat numai şapte dizolvări, la fel ca în 2010. Clujenii au o dinamică de -11% la scăderea radierilor voluntare în ianuarie şi februarie: 210 faţă de 236 în acelaşi interval al anului trecut. Judeţul Iaşi are o scădere de 57%, municipiul Bucureşti - de 49%, judeţul Timiş - de -32%, judeţul Braşov - de 23%, doar Constanţa fiind în urma Clujului, cu o reducere de 3%. În România, s-au consemnat 6.952 de radieri în primele două luni faţă de 6.271 în perioada corespunzătoare din 2010 (o medie de +11).

681 de noi agenţi economici au fost înmatriculaţi în Cluj în ianuarie şi februarie, în coborâre de la 720 în acelaşi interval din 2010. Înmatri-culările în judeţul Iaşi au coborât de la 818 la 798, în Bucureşti de la 3.085 la 2.859, iar în Braşov de la 491 la 443. Mai bine stau Constanţa, unde acestea au crescut de la 530 la 731, şi Timişul, unde au urcat de la 597 la 691. Situaţia este mai bună în februarie decât în ianuarie la nivel naţional, fiind înmatriculate 18.116 firme în comparaţie cu 16.635. Cea mai mare emulaţie se simte în administraţie (+100%, dar cu o singură firmă înfiinţată), distribuţia apei (+71%), intermedieri financiare (+71%), transport şi depozitare (+54) industria prelucrătoare (+40), agricultură (+3%), mai vitregite fiind sectoarele activităţi ale gospodă-riilor private (-40%) informaţii şi comunicaţii (-26%), activităţi profesionale (-8%).

În februarie 2011 au intrat în insolvenţă 54 de agenţi economici clujeni, în creştere faţă de cei 44 din ianuarie. Braşovul a cunoscut o majorare a firmelor în insolvenţă de la 50 la 104, Bucureştiul - de la 79 la 152, Constanţa - de la 75 la 113, Timişul - de la 20 la 39, iar Iaşiul - de la 61 la numai 65. Faţă de cele 1.243 de intrări în insolvenţă din ianuarie, în următoarea lună a acestui an ONRC a consemnat 1.650 de agenţi economici ajunşi în această situaţie. Majoritatea provin din sectoarele comerţ (1.169 în primele două luni), construcţii (456), industria prelucrătoare (445), sănătate şi asistenţă socială (114), hoteluri şi restaurante (101), transport (182), tranzacţii imobiliare (107). Clujul avea 40.509 de agenţi economici activi la finele lunii februarie, dintre care 28.685 de persoane juridice şi 11.824 de persoane fizice autorizate. Judeţul Timiş deţinea 36.397 de firme, Constanţa - 34.848, Iaşi - 31.153, Braşov - 27.407, cele mai multe fiind în Bucureşti - 173.585.

Anul contracţiei

"2010 a fost un an al contracţiei economice. S-au închis multe firme din comerţ, dar altele au rezistat, şi-au mărit eficienţa şi au redus din cheltuieli. Pe de altă parte, s-au blocat proiecte imobiliare mari, însă au fost altele, mai mici, la care s-a lucrat. Din păcate, în România nu există deocamdată un orizont de aşteptare pozitiv, iar 2012 va fi un an electoral. Important este să existe consum pentru a stimula motoarele economiei", susţine Adrian Coroian, preşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român. 7

 

Top dinamică economică (2010/2011)

1. Timiş
2. Bucureşti
3. Constanţa
4. Braşov
5. Cluj
6. Iaşi