Noi reguli de construire în centrul Clujului
- Scris de Kristina Restea
- 11 Noi 2010, 23:11
- Economie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
După ce în ultimii 10 ani centrul istoric al Clujului a fost agresat de clădiri noi fără legătură cu arhitectura zonei, comisia care lucrează la noul PUG se pregăteşte să restabilească reguli urbanistice clare.
Traseul Someşului, cel al Canalului Morii, zona Clujana şi cartierul Grigorescu au apărut pe noua “hartă” a zonelor protejate, potrivit propunerilor realizate în vederea înnoirii Planului Urbanistic General (PUG).
Suprafaţa însumată a zonelor protejate ajunge la 600 ha, potrivit studiului de fundamentare prezentat cu ocazia dezbaterii de ieri, faţă de 347 ha în cel anterior. Studiul care a stat la baza delimitării zonelor protejate a fost realizat de Pop Virgil, secretar general al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. “Clujul este faimos ca fiind oraşul de pe Someş. Propunem ca şi traseul Someşului să fie considerat monument istoric. De asemenea, Canalul Morii, care are un farmec deosebit, ar trebui să capete acest statut. Pentru un oraş, cursurile de apă trebuie să fie bijuterii”, a explicat Pop. Acesta a precizat că se va mai institui un regulament pentru protejarea a 300 de morminte din Cimitirul Central, clasat deja ca monument istoric. Fostul sanatoriu din zona Cetăţuii, obiective de pe str. Brâncoveanu şi zona Clujana vor fi protejate.
“Am introdus şi cartierul Grigorescu, proiectat în perioada interbelică, care este unul rezidenţial de lux, ca să îşi păstreze acest caracter”, a completat Virgil Pop. Arhitectul Vasile Mitrea a subliniat că doar declararea acestor zone ca protejate nu va fi suficientă. “Dacă Someşul nu este gândit ca proiect urban de primă importanţă, degeaba îl trecem în listă. Canalul Morii nu se conservă prin tronsoane betonate. Cele două cursuri de apă meritau văzute ca tandem. Dacă luăm lista monumentelor din 2004, Clujul ocupă locul 7 la monumentele de categoria A şi 4 la categoria B. Ar mai trebui să ne dea de gândit faptul că, deşi a fost comandat un Plan Urbanistic Zonal pentru centrul istoric acum câţiva ani, nu s-a mai realizat”, a amintit Mitrea.
Şerban Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), a accentuat stimularea activităţii din zona centrală. “Nu vrem să avem un centru unde să nu se mai întâmple nimic, ci unul în care să se întâmple cât mai multe, dar de cea mai bună calitate”, a menţionat Ţigănaş. Viceprimarul Attila Laszlo susţine prevederi care să reglementeze tipul de activităţi permise în zona istorică. “Mă deranjează puzderia de jocuri electronice apărute în ultimele luni şi second-handurile. Se impun prevederi mai dure privind ceea ce se acceptă în zona protejată”, a spus Laszlo. “Avem terenuri degradate în Cluj, avem pârghii fiscale prin care să încurajăm scoaterea “râpelor” din ochii noştri. Un inventar al lor ar putea aduce şi soluţii. Există investitori dornici să facă ceva în astfel de zone dacă sunt atraşi prin ceva”, a spus Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local.
Conform propunerilor echipei PUG, noul regulament ce va stabili posibilităţile de construire în centrul istoric va impune mixajul de funcţiuni pentru noile clădiri realizate. Parterul acestora va fi alocat funcţiunilor de interes public, iar etajele, locuirii. “Regulamentul nu permite realizarea de clădiri monofuncţionale, cu excepţia funcţiunilor turistice, gen hoteluri şi pensiuni, sau a instituţiilor publice. Adică nu poţi construi în centrul istoric clădiri de birouri, sunt alte zone pentru astfel de funcţiuni”, a detaliat arhitectul Adrian Borda. Excepţie vor face clădirile-parter, care pot fi integral construite pentru funcţiuni de interes public, gen restaurante sau cafenele, precum şi cele ale instituţiilor publice.
Fără maşini în zona protejată
“Ar fi bine ca şi în Cluj cât mai multe maşini să se oprească la limita zonelor protejate. Să nu îl condiţionezi prin regulament pe cel care investeşte în restaurarea clădirilor să facă garaje, ci să faci parcaje la perimetrul centrului. E ca şi cum, atunci când intri într-o casă, laşi pantofii şi intri cu papuci”, a spus Szabolcs Guttmann, preşedintele OAR Transilvania.
Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA
Suprafaţa însumată a zonelor protejate ajunge la 600 ha, potrivit studiului de fundamentare prezentat cu ocazia dezbaterii de ieri, faţă de 347 ha în cel anterior. Studiul care a stat la baza delimitării zonelor protejate a fost realizat de Pop Virgil, secretar general al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. “Clujul este faimos ca fiind oraşul de pe Someş. Propunem ca şi traseul Someşului să fie considerat monument istoric. De asemenea, Canalul Morii, care are un farmec deosebit, ar trebui să capete acest statut. Pentru un oraş, cursurile de apă trebuie să fie bijuterii”, a explicat Pop. Acesta a precizat că se va mai institui un regulament pentru protejarea a 300 de morminte din Cimitirul Central, clasat deja ca monument istoric. Fostul sanatoriu din zona Cetăţuii, obiective de pe str. Brâncoveanu şi zona Clujana vor fi protejate.
“Am introdus şi cartierul Grigorescu, proiectat în perioada interbelică, care este unul rezidenţial de lux, ca să îşi păstreze acest caracter”, a completat Virgil Pop. Arhitectul Vasile Mitrea a subliniat că doar declararea acestor zone ca protejate nu va fi suficientă. “Dacă Someşul nu este gândit ca proiect urban de primă importanţă, degeaba îl trecem în listă. Canalul Morii nu se conservă prin tronsoane betonate. Cele două cursuri de apă meritau văzute ca tandem. Dacă luăm lista monumentelor din 2004, Clujul ocupă locul 7 la monumentele de categoria A şi 4 la categoria B. Ar mai trebui să ne dea de gândit faptul că, deşi a fost comandat un Plan Urbanistic Zonal pentru centrul istoric acum câţiva ani, nu s-a mai realizat”, a amintit Mitrea.
Şerban Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), a accentuat stimularea activităţii din zona centrală. “Nu vrem să avem un centru unde să nu se mai întâmple nimic, ci unul în care să se întâmple cât mai multe, dar de cea mai bună calitate”, a menţionat Ţigănaş. Viceprimarul Attila Laszlo susţine prevederi care să reglementeze tipul de activităţi permise în zona istorică. “Mă deranjează puzderia de jocuri electronice apărute în ultimele luni şi second-handurile. Se impun prevederi mai dure privind ceea ce se acceptă în zona protejată”, a spus Laszlo. “Avem terenuri degradate în Cluj, avem pârghii fiscale prin care să încurajăm scoaterea “râpelor” din ochii noştri. Un inventar al lor ar putea aduce şi soluţii. Există investitori dornici să facă ceva în astfel de zone dacă sunt atraşi prin ceva”, a spus Iosif Pop, preşedintele Consiliului Civic Local.
Conform propunerilor echipei PUG, noul regulament ce va stabili posibilităţile de construire în centrul istoric va impune mixajul de funcţiuni pentru noile clădiri realizate. Parterul acestora va fi alocat funcţiunilor de interes public, iar etajele, locuirii. “Regulamentul nu permite realizarea de clădiri monofuncţionale, cu excepţia funcţiunilor turistice, gen hoteluri şi pensiuni, sau a instituţiilor publice. Adică nu poţi construi în centrul istoric clădiri de birouri, sunt alte zone pentru astfel de funcţiuni”, a detaliat arhitectul Adrian Borda. Excepţie vor face clădirile-parter, care pot fi integral construite pentru funcţiuni de interes public, gen restaurante sau cafenele, precum şi cele ale instituţiilor publice.
Fără maşini în zona protejată
“Ar fi bine ca şi în Cluj cât mai multe maşini să se oprească la limita zonelor protejate. Să nu îl condiţionezi prin regulament pe cel care investeşte în restaurarea clădirilor să facă garaje, ci să faci parcaje la perimetrul centrului. E ca şi cum, atunci când intri într-o casă, laşi pantofii şi intri cu papuci”, a spus Szabolcs Guttmann, preşedintele OAR Transilvania.
Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA
DISTRIBUIE
Comenteaza
