Protecţia investitorilor şi statutul RASDAQ, printre slăbiciunile pieţei de capital

"Alături de predictibilitate pentru piaţa de capital, ar trebui să se vorbească mai des şi despre credibilitate. E o serie de aspecte prost rezolvate în legislaţie care permit transferul capitalurilor în alte părţi. Piaţa RASDAQ are un statut incert şi nu suficient de clar. Nu înţeleg de ce ezită Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) să dea un răspuns tranşant în ceea ce priveşte piaţa RASDAQ, în condiţiile în care a crescut numărul de semnale de alarmă din partea investitorilor şi organelor de anchetă", a spus Gheorghe Ciobanu, profesor doctor la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Problematica Pieţei RASDAQ a stârnit discuţii aprinse în ultimii trei ani pe piaţa de capital, principalele semne de întrebare legate de măsura în care piaţa poate fi sau nu considerată reglementată. Absenţa unei poziţii ferme din partea CNVM a adâncit şi mai mult confuzia. Companiile tranzacţionate pe o piaţă reglementată se supun unor reglementări foarte stricte privind obligaţiile de raportare şi de transparenţă, iar investitorii sunt protejaţi de abuzuri şi manipulări prin Legea pieţei de capital. Puţine companii dintre cele 1.600 rămase la tranzacţionare pe Piaţa RASDAQ respectă regulile de raportare şi transparenţă la nivelul de piaţă reglementată.

Avocaţii trag însă un semnal de alarmă că incertitudinile alungă investitorii de pe pieţele de capital. "Niciun investitor nu va veni pe piaţă dacă nu ştie care-i sunt drepturile în raport cu autorităţile statului sau atât timp cât o autoritate spune că o anumită acţiune este legală, iar altă autoritate spune că este ilegală", afirmă Diana Ionescu, avocat specializat în drept penal privind piaţa de capital.
Ea crede că rolul CNVM trebuie consolidat. "CNVM este singura autoritate de specialitate şi trebuie să devină foarte puternică. Poate deveni dacă este credibilă şi aplică reguli clare. Este necesară, de asemenea, specializarea autorităţii care decide începerea urmăririi penale în cazul infracţiunilor legate de piaţa de capital şi a instanţei care judecă aceste cauze", a precizat Ionescu. "Cel mai important aspect pentru seriozitatea unei burse este claritatea regulilor. Ambiguităţile din legislaţie ţin departe investitorii mari de care are nevoie Bursa de la Bucureşti. Sancţiunile privind pedepsirea abuzurilor de piaţă se aplică doar pe piaţa reglementată, însă piaţa RASDAQ nu poate fi socotită piaţă reglementată, astfel că investitorii care investesc în acţiuni tranzacţionate pe această piaţă se expun unor pericole", a conchis avocatul Florin Plopeanu.

După doi ani de dezbateri, CNVM şi BVB au găsit o soluţie la problema pieţei RASDAQ: transferul companiilor lichide şi transparente pe piaţa reglementată a BVB, restul urmând a se tranzacţiona pe sistemul alternativ al Bursei. Transferul pe Bursa de la Bucureşti sau pe sistemul alternativ de tranzacţionare este posibil doar cu acordul emitenţilor, mai exact al acţionarilor companiilor. "10 companii se vor transfera de pe piaţa RASDAQ pe Bursa de la Bucureşti şi mai purtăm discuţii cu alţi 25-30 de emitenţi", a spus Valentin Ionescu, directorul general al Bursei. Recent, producătorul de medicamente Ropharma s-a transferat de pe piaţa RASDAQ la prima categorie a Bursei, în scurt timp urmând să intre la tranzacţionare şi acţiunile companiei de construcţii Concefa.

(R. PRICOP)