Eveniment
Muzeul de Istorie din Cluj îşi cere tezaurul înstrăinat
Publicitate -----------------------------------------------------------
Conducerea instituţiei va demara procesul de recuperare de la Bucureşti a peste 600 de obiecte de patrimoniu, între care vasul cu inscripţia “Decebalus per Scorilo”.
în anii ’70, din cauza intenţiei lui Nicolae
Ceauşescu de a avea la Bucureşti un mare muzeu de istorie a României, muzeele
din ţară au fost obligate să “împrumute”, apoi să transfere centrului cele mai
importante obiecte din patrimoniul lor. Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei din Cluj (MNIT) a înstrăinat astfel peste 600 de piese de tezaur,
între care vasul cu inscripţia dacică “Decebalus per Scorilo”, diplome militare
romane sau tunul lui Avram Iancu.
Directorul
instituţiei, Ioan Piso, a afirmat recent că vrea să recupereze acest
patrimoniu, care ar mări şansele Clujului la candidatura pentru titlul de
Capitală Culturală Europeană în 2020. “în 1972, Muzeul Naţional de Istorie de
la Bucureşti a început să împrumute obiecte din colecţia noastră, pentru
expoziţii temporare, iar din 1974 a început să facă cereri de transfer”,
explică Ioan Piso.
“Vă daţi seama că
atunci nu exista opoziţie, nu puteai să protestezi. Democraţia ne permite
apărarea patrimoniului instituţiilor, aşa că vrem să recuperăm obiectele
înstrăinate”, precizează el. în inventarul realizat deja, care urmează să fie
trimis la Bucureşti, figurează 608 piese. Printre ele se află cele două tezaure
germanice descoperite la Apahida, cu obiecte din aur trimise de împăraţii romani
triburilor germanice de aici, sau cel de la Someşeni, datând din secolul V.
“Mai există diplome militare romane, una din
11 august 106, din care aflăm despre încheierea celui de-al doilea război
daco-roman, ca şi tăbliţe cerate de la Roşia Montană, care constituie una
dintre sursele dreptului roman”, detaliază Ioan Piso.
Scrisoarea către
conducerea Muzeului Naţional de Istorie a României va fi trimisă în zilele
următoare. Clujenii aşteaptă doar avizul avocatului consultat.
“Dacă nu sunt de
acord să ne dea înapoi patrimoniul, vom deschide o acţiune în justiţie”, afirmă
directorul Piso, care speră totuşi într-o rezolvare amiabilă a situaţiei.
Teoretic, cea mai importantă piesă, vasul “Decebalus per Scorilo”, ar trebui
returnată imediat la Cluj, aflându-se încă, potrivit documentelor din 1974, în
patrimoniul MNIT. Dacă tezaurul de la Bucureşti va reveni în colecţiile
clujene, “patrimoniul istoric al Clujului devine cel mai important din ţară”,
declară Ioan Piso.
“Acest patrimoniu
ar trebui însă completat cu o clădire adecvată drept sediu al muzeului”,
insistă directorul. El se gândeşte la un imobil în centrul oraşului, precum
hotelurile Melody sau Continental, vechea primărie sau chiar sediul consiliului
judeţean, care intenţionează să se mute în alt spaţiu. “Vrem o clădire adecvată
şi demnă de Cluj. Sibiul a devenit Capitală Culturală prin Muzeul Brukenthal,
care are patru palate şi i s-a cumpărat încă unul”, punctează directorul MNIT.
Susţinere clujeană
“Ideea e
binevenită, pentru că e important ca, vorbind despre descentralizare şi istorie
regională, lucrurile descoperite în Transilvania să existe în muzee din această
zonă. A fost un jaf ce s-a întâmplat în perioada comunistă, iar iniţiativa de
acum mi se pare salutară”, apreciază istoricul Toader Nicoară. De aceeaşi
părere este şi profesorul Sipos Gabor de la Facultatea de Teologie Reformată,
şi el istoric.
“Muzeele regionale au fost înfiinţate cu mult
înaintea Muzeului Naţional de Istorie de la Bucureşti. E normal ca patrimoniul
lor să fie retrocedat de unde s-a luat în mod forţat, aş spune. în anii ’70
eram student şi îmi amintesc că profesorul Daicoviciu, care locuia la muzeu, a
fost foarte supărat de transferul pieselor, spunând că au fost descoperite în
Ardeal şi trebuie expuse aici”, a afirmat Sipos.
Ziua de Cluj