Politica

„Nem” pentru limba UDMR în Transilvania

Propunerea lui Marko Bela, potrivit căreia românii ar trebui să înveţe limba maghiară, respinsă de politicieni şi reprezentanţii majorităţii locuitorilor Clujului.

Oamenii politici clujeni, inclusiv din UDMR şi PCM, au “desfiinţat” propunerea liderului Uniunii, Marko Bela, conform căreia învăţarea limbii maghiare în Transilvania ar trebui să devină obligatorie pentru toţi locuitorii din zonele unde există o minoritate maghiară, fie ei români, germani sau romi.

 

„în acest moment şi introducerea limbii maghiare ca opţional ar fi un pas important. Dar eu în perspectivă, mă gândesc la obligativitate. Şi această obligativitate ar fi un avantaj pentru copii”, a spus Marko Bela sâmbătă, la Târgu Mureş, citat de Mediafax. El a precizat că limba maghiară ar trebui să fie introdusă în programa şcolară de la vârsta la care copilul poate învăţa şi o altă limbă decât cea maternă, însă într-o astfel de problemă profesorii sunt cei care decid dacă ar putea fi vorba de clasa I, a II-a, a III-a sau a IV-a.

 

 Marko a răspuns afirmativ la întrebarea dacă UDMR va elabora un proiect de lege în acest sens. “Vom face şi acest proiect de lege, la momentul potrivit, când are şanse să fie acceptat. UDMR îşi va înainta, bineînţeles, proiectul, dar nu avem un astfel de proiect. Am făcut această propunere, am ridicat problema şi fiţi liniştiţi, că noi suntem consecvenţi. Când vom vedea că momentul este potrivit, atunci vom veni şi cu acest proiect”, a afirmat preşedintele UDMR.

 

Liderul filialei clujene a Uniunii, Laszlo Attila, apreciază că declaraţiile lui Marko Bela au stârnit deja suficiente reacţii potrivnice formaţiunii sale şi nu vede în ce măsură UDMR este ajutată de această propunere. „Părerea mea este că nici un lucru obligatoriu nu are şanse de reuşită. Dacă părinţii sau copiii nu-şi exprimă doleanţele, nu văd cum se poate ajunge la învăţarea maghiarei. în acelaşi timp, poate fi o facilitate opţională în şcoli”, a spus Laszlo.

 

Senatorul PRM Gheorghe Funar observă, însă, „o diversiune” a liderului Uniunii, menită să distragă atenţia opiniei publice de la chestiunea mult mai serioasă a autonomiei aşa-zisului Ţinut Secuiesc, plănuită cu minuţiozitate în această perioadă.

 

„Se face furtună într-un pahar cu apă pe tema avansată de acest individ, urmaş al lui Lenin, care încearcă, de fapt, să abată atenţia de la probleme mult mai grave. A fost elaborat statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, care va fi adoptat la un referendum organizat pe 30 noiembrie, în aceeaşi zi cu alegerile”, declară Funar. în opinia acestuia, ideea avansată de Marko este un paravan pentru ceea ce Uniunea construieşte împotriva românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. „Acest Ţinut Secuiesc va avea preşedinte şi parlament proprii, iar în maximum trei ani românii de acolo vor fi alungaţi. Marko Bela a aruncat pastila ca să nu se vorbească de aceste lucruri mult mai grave decât învăţarea obligatorie a maghiarei”, consideră senatorul PRM.

 

Deputatul social-democrat Vasile Puşcaş observă, în schimb, că liberalii sunt co-părtaşi, prin acordul tacit, la situaţia pe care Marko Bela o creează prin declaraţiile de sâmbătă. „Dacă persistă în aceste declaraţii – UDMR fiind partid de guvernare – înseamnă că Marko are binecuvântarea şefului Guvernului şi a PNL şi că, într-adevăr, există un plan. Rămân la ideea că Marko Bela ar trebui să înveţe limba legilor României, dar, de data aceasta, le spun şi liberalilor acelaşi lucru”, a declarat Vasile Puşcaş.

 

Şeful liberalilor clujeni, Marius Nicoară, crede, însă, că „propunerea lui Marko nu e luată în serios de Guvern.” „în general, înainte de alegeri, Uniunea are declaraţii de genul ăsta pentru resuscitarea electoratului”, opinează Nicoară.

 

Senatorul PSD Vasile Dîncu este de acord cu Nicoară până la un punct. „întotdeauna, înainte de alegeri, Marko spune astfel de aberaţii pentru mobilizarea electoratului, deci nu poate fi luat în serios, pentru că să faci un program, în care să obligi pe cineva să înveţe o limbă, este dictatorial”, spune Dîncu, dezamăgit că liberalii închid ochii la astfel de propuneri din cauza intereselor electorale. „Nu mai insistă, pentru că au procente mici şi fac tot mai multe concesii. Liberalii de acum sunt epigonii celor de odinioară”, conchide senatorul social-democrat.

 

Total de acord cu propunerea lui Marko Bela se arată istoricul clujean Ovidiu Pecican. „Este o condiţie sine qua non pentru înţelegerea dintre grupurile etno-culturale din Transilvania. Bunicul meu, spre exemplu, ştia trei limbi”, a spus Pecican, în calitate de „istoric şi cetăţean”.

 

Partidul Civic Maghiar respinge, la rându-i, propunerea liderului Uniunii. „Marko Bela a început campania electorală şi, în timp ce pretinde obligativitatea învăţării maghiarei, uită că noi ar trebui să milităm pentru ca tinerii maghiari să poată studia în limba lor de la grădiniţă până la universitate. Nu poţi obliga pe nimeni să înveţe o limbă”, consideră preşedintele PCM Cluj-Napoca, Gergely Balazs.

 

 

 

Ce cred clujenii

 

Alexandra Maria Zlătior, elevă, 17 ani

“E o idee proastă de a introduce studierea limbii maghiare ca limbă obligatorie în Transilvania. Numărul maghiarilor şi în Cluj, dar şi în toată Transilvania, e de aproximativ 20 la sută. Ţinând cont că şi rromii constituie 10 %, atunci ar trebui să studiem şi limba lor ca limbă obligatorie. Şcolile au secţii maghiare şi oricine poate aplica să studieze mahiara în acele secţii. Până la urmă, trăim în România şi e normal să vorbim româna”.

 

Doina Văsar, pensionară, 70 de ani

“Să-i lase pe români să-şi vorbească limba acolo unde se află. E destul că Ardealul a fost cedat şi eu, pe când eram la grădiniţă, treceam munţii ca să merg în altă localitate pentru a vorbi în română. Dacă ar fi implimentată această lege, s-ar maghiariza toţi copiii. De ce sunt unele zone în România în care maghiarii refuză sau nici măcar nu cunosc româna? Dacă se adoptă legea, ar fi strigător la cer”.

 

Andra Buţiu, masterandă, 23 de ani

“Niciodată nu strică de ştiut o altă limbă străină. Sunt total de acord, e o limbă grea şi, dacă se învaţă de mic, e mai uşor”.

 

Ilea Vasile, traducător, 29 de ani

“Să se facă opţional, dacă e cazul. Nu sunt de acord cu acest proiect de lege. Nu e o limbă de circulaţie internaţională şi cred că e o acţiune şovinistă la mijloc”.

 

Kelemen Gabor, student, 20 de ani

“Pentru ca românii să înveţe maghiara ar trebui să înveţe de mici. Pentru Transilvania e un proiect de lege bun. Măcar cei care au un membru de familie maghiar ar trebui să cunoască această limbă”.

 

Torje Andrei Marian, student, 21 de ani

“Nu sunt de accord cu această lege pentru că, pentru cei de naţionalitate română, nu ar trebui să fie obligatoriu a se învăţa maghiara. Cred că e un început spre dezbinare de restul ţării şi poate că se urmăreşte o autonomie”.

 

Florea Ioan, pensionar, 70 de ani

“Abuzează de nişte conjuncturi. Nu se poate sub nicio formă să fie implimentată o asemenea lege. Marko e susţinut dinafară de anumite grupuri şi de etnia maghiară din România. Sunt unguri în Ardeal, dar pe români nu ar trebui să-i oblige”.

 

Brassai Zsombor, preot, 37 de ani

“Sunt de acord cu această lege. Susţin argumentele lui Marko Bella. Şi eu am fost obligat să învăţ româna ca limbă maternă, poate că e normal pentru că şi eu locuiesc în România. E firesc pentru această regiune europeană să cunoască şi românii maghiara”.

 

Fodoca Felicia, informatician, 55 de ani

“Nu-mi place ceea ce e obligatoriu. Opţional, ar fi binevenit şi util, dar nu obligatoriu atâta timp cât nu e limba maternă”.

• Ultima ora
• Top citite azi
• Top comentate azi

Email-ul tau